Tudor Răţoi scoate la lumină documente de referință pentru Severin

Pasionat de istorie, Tudor Rățoi a lucrat cu muzeograf, iar apoi s-a transferat la arhivele naționale ale județului Mehedinți, insituție pe care o conduce din 1995. Prin cercetările sale, scientistul a oferit publicului larg o serie de documente extrem de importante pentru comunitatea locală.

Aflat printre personalitățile științifice de marcă ale orașului, Tudor Rățoi este, în primul rând, un iubitor de istorie.

„Hotărârea de a urma calea a istoriei a fost luată încă din timpul liceului. Am urmat un liceu economic, însă mi-am dat seama imediat că trebuie să schimb domeniul. Mereu am fost atras de istorie, așa că am ales să merg la o facultate de profil. Am ales Iașiul din teama pe care mi-o inspira Bucureștiul, pe care îl vedeam un oraș mare, cu multe tentații, care ar fi putut să mă înghită. Nu regret nicio clipă alegerea Iașiului, pe care îl consider un centru universitar de excepție. În plus, în anul II de liceu am avut norocul să am o profesoară de istorie extraordinară, care prin felul de a fi și de a preda, m-a determinat să urmez istoria”, își amintește profesorul.

În 1976, după finalizarea studiilor universitare, a fost repartizat ca muzeograf, la muzeul Regiunii Porțile de fier, din Severin.

„Acolo mi-am început cariera. Am lucrat ca muzeograf timp de 5 ani, până în 1981, când am plecat la Arhivele Naționale, din cauza unei neînțelegeri profesionale cu directorul de atunci al instituției, Mișu Davidescu”, ne spune Rățoi.

La Arhive a parcurs toate treptele care se impuneau. A început ca arhivist, apoi a devenit arhivist principal, în urma unui examen. La pensionarea predecesorului său, profesorul Nicolae Chipurici, a devenit directorul acestei instituții.

A fost direcor adjunct al arhivelor naționale

„Pentru că pentru mine arhivele nu erau o noutate. Student fiind, am intrat într-o grupă de cercetare , sub îndrumarea profesorului universitar Emilian Bolt, care mai târziu avea să îmi devină îndrumator la doctorat. Am lucrat experimental în arhivele de la Iași , apoi am făcut practică la Arhivele Naționale din București, așa că aveam cunoștințe destul de vaste în acest domeniu”, spune scientistul.

Debutul său publicistic a avut loc în perioada studenției, când a fost publicat în manualul Institutului de Istorie AD Xenopol. Au urmat lucrări-document de referință, precum volumul arhivistic cu privire la colecția doctorului Constantin Istrati este una din lucrările de referință ale scientistului, publicată în colaborare cu profesorul Nicolae Chipurici, care cuprinde peste 2000 de documente din celebra colecție.

”Îndrumător în Arhivele Statului Mehedinți”, „Dimensiunea națională și socială a legislației muncii în România”, seria „Documentele municipalității severinene”, „Rezistența anticomunistă în Mehedinți”, „Partidul Național Liberal în Mehedinți”, „Monografia Camerei de Comerț a Mehedințiului”, „Societatea muzicală Doina”, sunt alte titluri importante, publicate de Tudor Rățoi. În perioada 2006-2007, Tudor Rățoi a fost directorul general adjunct al Arhivelor Naționale ale României.

Ce-i place?
Îmi place foarte mult să citesc. De asemenea, îmi place să văd filme de bună calitate, în special europene. Nu am o educație muzicală, dar admir muzica bună.

Ce nu-i place?
Nu îmi place lipsa de seriozitate și nu suport minciuna. Regret lipsa de atitudine a oamenilor, lipsa dorinței de a face lucruri durabile, de calitate

Întrebări și răspunsuri

Cum vedeți activitatea dumneavoastră publicistică?
T.R.: Deși am publicat și în perioada în care lucram la muzeu, această activitate a început cu adevărat în momentul în care m-am transferat la Arhivele Naționale. Scrierile mele au căpătat puternice valențe științifice

Care ar fi o mare realizare a activității dumneavoastră de conducere a arhivelor?
T.R : Am reușit să îmbunătățesc fondul de documente de care dispune instituția și cel mai important, să le asigur împotriva oricăror riscuri care le-ar putea distruge. Sunt adevărate comori ale istoriei pe care nu vrem să le pierdem.