Turnu Severin: Piața Sârbilor, între sârbii din era comunismului și rușii democrației

Turnu Severin: Piața Sârbilor, între sârbii din era comunismului și rușii democrației

Recunoscută până în 1989 ca raiul blugilor, gumei de mestecat și țigărilor sârbești, piața din Crihala, cunoscută sub denumirea de „Piaţa Sârbilor”, a devenit acum locul, în care, românii de peste Prut îşi clădesc visele.

În anul 1972, odată cu finalizarea lucrărilor la Hidrocentrala Porţile de Fier I, şi deschiderea vămii de la Gura Văii, oraşului Severin, i s-a oferit privilegiul să guste din  occident. Ca o oază într-un pustiu, între anii 1972-1987, Severinul a devenit pentru zona de sud a ţării un loc unde românii gustau din belşug de specificul ţărilor occidentale. Aici descopereai pentru prima dată pantalonii din material ciudat ce păreau că nu o să se rupă niciodată-blugii, tricourile cu culori vii Waikiki, ţigările lungi Kent, ceasurile electronice aduse de albanezi, şi diversitatea dulciurilor sârbeşti care şi acum reprezintă amintiri plăcute pentru copii din vremea  precedentă Revoluţiei din România. În acel timp, românii fiind un popor supus să trăiască la un nivel de trai auster, severinenilor li s-a dat mângâierea  de a avea parte de un comerţ stabil cu vecini sârbi. 

Comerţ local

Zeci de autocare pline cu cetăţeni sârbi veneau joia, sâmbăta şi duminica pentru a-şi vinde mărfurile în piaţa din Severin şi Orşova . Piaţa care astăzi aduce aminte de acele vremuri este piaţa din Crihala, denumită Piaţa sârbilor, în care oameni din toată Iugoslavia veneau să vândă şi să facă comerţ cu românii însetaţi după diversitate şi nou. În acea periodă a anilor 80, a fost adusă şi industria muzicală sârbească care a fost deschizătoare de drumuri către inimile severinenilor. Interesul care se dădea zilelor de piaţă, joia, sâmbăta şi duminica, şi cântecele yugo care răsunau în fiecare zi din săptămână în casele severinenilor, au creat mediul propice pentru o încuscrire de durată.

Cu inima cucerită de Lepa Brena şi cu ochii îndreptaţi către blugii şi raiaţii occidentali,  pentru o perioadă de 15 ani, severinenii au uitat de alimentările goale, de programul redus al televizorului înroşit de mesaje comuniste sau curentul cu porţia, care a întunecat vieţile tuturor românilor. “Lucrurile aduse aici de sârbi erau căutate în toată ţara. Am făcut armata la galaţi, dar veneam acasă lunar să iau ţigări şi blugi pentru colegi şi şefi. Căutau foarte mult ţigările Vikend, Arberia, Kent şi chiar Appollonia. Erau foarte bune. Nici blugii nhju erau de ici de colo. Cine avea atunci blugi era un om mare”, susţine Dan Popescu, un severinean de 46 de ani care îşi aminteşte cu nostalgie de comerţul din Piaţa Sârbilor.

Schimb de generaţii

După 1989, sârbi au renunţşat să mai vină în Severin cu marfă. Preţurile noastre galopau spre noi culmi necucerite, iar românii se înghesuiau ei acum  să treacă graniţa şi să acapareze noi orizonturi. În piaţă+ însă, au început să vină vecinii din Republica Moldova. Dorind să scape de sărăcie, ruşii, aşa cum îi numaem noi, şi cum sunt şi astăzi numiţi de localnici, au adus din îndepărtata Rusie tot felul de mărunţişuri. La noi nu se mai găsea aproape nimic. Totul pleca peste graniţă, în special la sârbi. Aşa că, în loc de blugi, gumă de mestecat şi ţigări, piaţa a fost acaparată încet încet de undiţe şi mulinete, râşniţe de cafea, pompe de apă şi foarte multe obiecte de uz gospodăresc. “Avem de toate aici. Lucruri necesare în bucătărie, în casă, în magazie, la pescuit etc. La noi găseşti orice vrei şi orice nu vrei. Aşa trăim şi noi. Avem familii, avem copii, iar în ţara noastră nu avem locuri de muncă. Mai mult, majoritatea de aici avem acum cetăţenie română. Nu mai suntem “ruşi”, susţine Gheorghe Damaşcan, un severineamn acum de 56 de ani ce se ocupă cu comerţul în Piaţa Sârbilor.