Contre dure pe tema câinilor fără stăpân. Medicul Brăila acuză primăria Severin de neimplicare în problema câinilor comunitari.

 „Să nu se plângă, trăiește bine de pe urma primăriei”, a fost replica primarului Gherghe. Dincolo de aceste neînțelegeri, adăpostul pentru câini ar putea rămâne fără spațiu, în scurtă vreme, iar adopțiile sunt la pământ.

Medicul veterinar Alexandru Brăila, omul care conduce Adăpostul de Animale din Drobeta Turnu Severin, susține că primăria orașului nu i-a mai alocat fondurile necesare bunei funcționări.

„Nu sunt ajutat din nicio parte, sunt luat în batjocură și tratat ca ultimul om. Primăria nu îmi virează banii, avem de primit vreo 350.000 de lei și abia ne mai putem descurca.

De multe ori mă gândesc să renunț, pentru că mi-am stricat sănătatea de când am preluat acest adăpost. Mi se pun piedici din toate părțile. În plus, ne confruntăm și cu suprapopularea adăpostului, pentru că, zilnic aducem câini, iar adopțiile sunt aproape la pământ.

Lumea nu vine să adopte câinii, deși noi încurajăm acest lucru”, ne-a spus medicul Brăila.

În replică, primarul Constantin Gherghe corectează datoria primăriei către adăpost, înaintând o sumă de zece ori mai mică.

„Nici vorbă de o astfel de sumă restantă. Mai avem de plătit către Adăpost circa 30.000 de lei. Să nu se vaite domnul doctor Brăila, că trăiește bine de pe urma primăriei.

Oricum, până la sfârșitul anului vom mai vira, prin alocație bugetară, 100.000 de lei, pentru că numărul câinilor este în creștere și prin urmare, trebuie să mărim și fondurile, așa zice legea”, explică primarul Severinului, Constantin Gherghe.

„În principiu, eu nici nu sunt de acord cu alocarea unor astfel de sume mari, dar nu am ce face, aceasta este legislația. Mai bine am da la copiii fără adăpost sau la bătrâni.

Oricum, important este să nu avem câini pe străzi, iar animalele să fie bine îngrijite la adăpost, pentru că sunt și ele tot suflete”, completează primarul.

Dincolo de neînțelegerile dintre cel care gospodărește adăpstul pentru câini și autoritățile locale, adopțiile reprezintă una din marile probleme cu care se confruntă adăpostul din Severin.

Potrivit doctorului Brăila, în momentul de față, nu se mai pot prelua mai mult de 50-60 de câini, din lipsă de spațiu.

„În acest moment avem circa 500 de câini, iar în acest ritm, dacă nu crește numărul de adopții, nu vom mai avea unde să îi punem. În ciuda faptului că mereu încurajăm adopțiile, oferim cușcă pentru câine, transport gratuit și chiar primă de adopție, oamenii nu vin să ia acasă un câine.

Singurii care au mai luat câțiva au fost cei de la sate, care îi iau pentru pază. Am avut în jur de 100 astfel de cazuri”, ne spune Alexandru Brăila.

Adăpostul severinean are în grijă circa 500 de câini, de toate vârstele, care așteaptă să fie adoptați. Cei interesați trebuie să știe că, în cazul în care locuiesc la bloc, nu pot adopta decât câini de talie mică.

Potrivit medicului Brăila, toți cei care vin să își aleagă un animal de companie de la adăpost primesc o primă pentru hrana câinelui, transport și vaccin antirabic gratuit.

„Cu toate astea, lumea nu vine să adopte. Există și o taxă de adopție, de 60 de lei, care trebuie plătită la primărie și pentru care voi încerca să propun scoaterea din lege.

Poate în acest fe fel vom atrage mai mulți iubitori de animale, care să vină și să mai preia din câinii fără stăpân”, ne spune Alexandru Brăila.

Mehedințiul este cunoscut pentru mai multe cazuri de cruzime împotriva animalelor, în special în zonele rurale.

Cazul câinilor comunitari aruncați din camioane fără număr de înmatriculare, la margine de pădure sau chiar pe drumurile publice din sate este doar un exemplu. În anul 2008, AJVPS Mehedinți a inventariat peste 100 de câini abandonați în satele Șovarna și Florești.

În toamna anului 2009, sute de câini au fost aruncați dintr-o dubă, de persoane necunoscute, pe drumul național 67D. Satul Obârșia Cloșani a fost împânzit, în acea perioadă, de câini fără stăpân, lăsați să moară de foame pe marginea drumului.

Cei care au dat dovadă de o cruzime de nedescris și în același timp, au pus în pericol o întreagă comunitate, nu au fost pedepsiți în niciun fel.

În județ nu există niciun organism care să apere drepturile acestor animale sau să pedepsească cazurile de cruzime. Cu toate că există o lege în vigoare care reglementează pedepse drastice în astfel de cazuri, organismele care să o aplice lipsesc.

Nici măcar Poliția Animalelor, înființată în anul 2009, nu are un centru teritorial aici, cu toate că alte 22 de județe ale țării beneficiază deja de această structură. Cele mai apropiate filiale ale Poliției Animalelor sunt cele din județele Gorj și Dolj.