Tulcea: Rezervaţia Delta Dunării împlineşte două decenii

Cel mai tânăr pământ al Europei sărbătoreşte astăzi 20 de ani de când a devenit zonă protejată. Vizitată de-a lungul vremii de sute de mii de turişti din toate colţurile lumii, Delta a supravieţuit după Revoluţie datorită unor oameni care au pus suflet pentru protejarea ei.

În 1990, prin haosul din ţară, la Tulcea se construia ceva pentru natură. Într-un mic birou din fostul sediu al judeţenei de partid. Acolo a fost primul sediu al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi atunci a apărut iniţial ideea de control şi organizare în acea zonă. Printre primii agenţi ecologi din deltă s-a numărat şi Mihai Baciu, un om în care dragostea de natură a a crescut odată cu vârsta  instituţiei.

„Delta era mama noastră“
 „Aveam 23 de ani şi uniforma de agent ecolog mi se părea cea mai frumoasă din lume. Am fost la specializări în Franţa, Anglia, am apărut în ziare cu acea uniformă. Eram tineri, entuziasmaţi, iubeam sau ne-am îndrăgostit de deltă, de canalele ei liniştite, de nuferi, pelicani, murmurul stufului. Eu spun că multe se datorează reputatului ornitolog Kiss Botond, pe atunci şef al Corpului de Pază şi Inspecţie. Mulţi oameni au pus suflet. Eram o familie şi delta era mama noastră. În plus, eram respectaţi, era altceva“, povesteşte Mihai Baciu aventura de acum 20 de ani.

Vânătoare de braconieri
Tinerii agenţi erau selectaţi cu atenţie, sportivi, cunoscători ai deltei, erau trimişi la cursuri de legislaţie şi apoi trimişi în junglă. „Eu făceam karate. Eram un grup pe intervenţii, mamă ce ordine făceam atunci. Nu era ca acum, cu ziare, avocaţi. Băteam tot ce mişca, ce nu respecta legea. Am făcut rapid ordine printre braconieri. Nici ei nu erau ca acum, cu relaţii la oraş, pile, telefoane“, spune Baciu.
La împlinirea unui deceniu de existenţă s-a petrecut şi primul cutremur în cadrul instituţiei. Chiar după inaugurarea noului sediu de pe faleza Dunării, în 2001, a avut loc marea epurare: o sută de agenţi au fost daţi afară după o ordonanţă a Guvernului Năstase.

Bărcile periculoase
„Atunci s-a terminat cu controlul în deltă. Au rămas funcţionarii la birou şi au fost daţi afară agenţii de teren. A început jaful, braconajul masiv, poluarea, fiecare făcea ce vroia. Au apărut alte organisme de control dar a dispărut autoritatea. Azi totul e doar o umbră şi mă felicit că am fost dat afară în 2001. Să ştiţi că e jale cu bărcile rapide. Intră peste tot, peste pelicani,  nuferi, fac prăpăd și nimeni nu ia măsuri“, spune nemulţumit Mihai Baciu.
Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice.

Habitate afectate
Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată a numeroaselor specii rare sau care lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate.
„Sincer îmi pare rău să văd că după două decenii nu asistăm la o ameliorare. Sunt ameninţări antropice datorită unor dezvoltări haotice. Ridicarea nivelului de trai a unora, a îmbogăţirii, au introdus în Deltă construcţii care nu fac parte din arhitectura tradiţională“, a declarat pentru „Adevărul de Seară“ primul guvernator al rezervației, Traian Gomoiu.
„Există un deficit de fonduri şi de posturi, dar încercăm să obţinem câţi mai mulţi bani europeni prin numeroasele proiecte pe care le avem. De la refacerea unor zone pînă la protejarea unor specii aflate în pericol, cum ar fi vulturul codalb“, a declarat și actualul guvernator al deltei, Grigore Baboianu.
Programul festiv de astăzi cuprinde o sesiune omagială intitulată „Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – 20 de ani de la înfiinţare“ desfăşurată la Sala Mihail Kogălniceanu din Tulcea, urmată de o sesiune de prezentări despre starea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. La eveniment vor fi prezenți academicieni români şi străini, presa internațională (BBC, Deutsche Welle), presa naţională.