TRADIŢII Lipovenii şi ucrainenii din Tulcea se pregătesc de Crăciun!

Vineri cei care serbează Crăciunul pe rit vechi participă la vecernie, slujba de seară, şi abia a doua zi, după slujba de dimineaţă se pot înfrupta din mâncărurile tradiţionale.

Ruşii lipoveni şi ucrainenii din judeţul Tulcea se pregătesc să sărbătorescă, la două săptămâni după cel ortodox, Crăciunul pe stil vechi. Cu ocazia sărbătorii gospodinele pregătesc pe lângă preparatele din carne de porc şi peşte , dulciuri tradiţionale precum prăjituri vareniki, plăcinte fierte care se mănâncă cu smântână şi miere, clătite umplute cu dulceaţă de trandafiri, toate acestea urmând să facă deliciul invitaţilor.
Slujba de seară, obligatorie
În ajun de Crăciun se ţine un fel de post negru, iar la ora 16.00 toată lumea merge la slujba de seară, la vecernie.
„Trebuie să participi la vecernie pentru ca în dimineaţa de Crăciun să primeşti prescura. Este un fel de binecuvântare pe care o primeşti de la preot pentru a mânca de dulce“ povesteşte tulceanca Veronica Ivanov.
Colinde religioase de la 5.00 dimineaţa
Copiii crescuţi în această religie păstrează cu sfinţenie obiceiul colindelor, dar care sunt total diferite de cele tradiţionale, cunoscute de marea majoritate: sunt colinde religioase care încep de la preot (el va da binecuvântarea pentru colinde) şi care se cântă în dimineaţa de Crăciun.
„Nu se merge cu colindul în Ajun, ci în dimineaţa de Crăciun, de la 5.00 la 7.00, înainte de slujbă. Sunt unii care cântă şi după slujbă, după masa tradiţională din prima zi a Naşterii Domnului“, mai povesteşte Veronica.
Portul tradiţional
Potrivit tradiţiei, la slujba din prima zi de Crăciun, femeile sunt îmbrăcate cu rochii lungi, cu părul împletit în coada care va fi strânsă cu un „sbornik“ sau cu o „chicika“, o cordeluţă din satin, şi care va fi acoperită cu un batic. Bărbaţii poartă cămăşi „rubaşka“, tunici care se încheie într-o parte, şi sunt încinşi cu „pois“-uri, cordoane, hainele acestea fiind destinate exclusiv prezenţei în lăcaşurile de cult. La masa de Crăciun, tradiţia spune că se aşează mai întâi stareţul casei, adică cel mai în vârstă din familie, apoi ceilalţi membri, festinul urmând să înceapă abia după ce stareţul va face o rugăciune.
De ce serbează cu două săptămăni după ortodocşi
Zilele de Crăciun pentru această categorie religioasă sunt decalate cu 13 zile faţă de ortodocşii de rit nou, din cauza refuzului lor, în anul 1924, de a trece la Calendarul Gregorian şi să rămână la Calendarul Iulian. Creştinii de rit vechi, care s-au rupt de ortodoxie în anul 1419, în urma persecuţiilor religioase au părăsit Imperiul ţarist în mai multe valuri. Primii sosiţi pe teritoriul României (Bucovina, mai târziu în Dobrogea) au apărut in anul 1772. Lipovenilor li s-a asigurat deplina libertate religioasă din 1851, având chiar şi un episcopat în Tulcea (care mai târziu s-a mutat la Fântâna Albă).
Citiţi mai multe amănunte în Adevărul de astăzi!