Ovidiu Ghionu, managerul tulcean îndrăgostit de pescuit şi vânătoare

Dincolo de aceste pasiuni, şeful Bibliotecii Judeţene Panait Cerna respectă natura şi în special Delta Dunării. Interesul pentru natură şi l-a dezvoltat în copilărie la Isaccea, unde a descoperit mirosurile bălţii şi ale pădurilor din preajmă.

Tatăl său, un pasionat de vânătoare şi mai puţin de pescuit, îl trezea la 3-4 dimineaţa şi îl întreba dacă vreau să mearg ca şi gonac la vânătoare.
„Era un chin pentru mine la cei 7-8 ani, trezeşte-te, şi pe mama să te infofoflească, urcă în remorcă şi apoi porneam spre pădure în frigul de afară,uneori erau şi -20 de grade .Mă întorceam seara târziu după o zi extenuantă de alergătura prin zăpadă dar cu mândria de a fi rezistat alături de oamenii mari şi de a fi participat la capturile zilei“.

Prima parte egală cu vânătorii

După doi-trei ani de noviciat a participat la împărţirea unui mistreţ, alături de ceilalţi vânători.
„Trebuie să vă spun cum decurgea acestă “împărţeală”: după ce vânatul era tranşat în porţii egale, astfel încât să nu supere pe nimeni, fiecare participant punea câte un cartuş în căciula unui vânător care stătea cu spatele la un altul. După ce acesta din urmă arăta o porţieş si striga în gura mare: ”asta a cui e?”, cel cu căciula-fără să vadă, extrăgea cartuşul unuia dintre vânători care primea bucata respectivă, ca la loto. Ce fudul am mai fost când m-am dus acasă la mama cu bucata aia de carne câştigată ca un  adevărat vânător“.

Peşte prins din greşeală

Primul peşte l-a prins la Maliuc când avea patru ani,din greşeală- lăsase undiţa pe un ponton şi s-a prins singur în ea, o babuşca mică. Câţiva ani mai târziu, a asistat la o partidă de pescuit cu lanseta.
„Era ceva ce nu mai văzusem, mai ales că pescarul de atunci căruia o să-i divulg numele - pictorul Cicerone Ciobanu, un etern îndrăgostit de natură şi frumos, a prins unul sau doi somni. Era pe înserat iar familiile stăteau la iarbă verde. Uite aşa mi-a intrat microbul, cum se spune“.
 În ziua de azi merge la pescuit de câte ori are ocazia, pentru că nu este cel mai ieftin mod de a-ţi petrece timpul liber, presupune ceva efort financiar dar una peste alta, merită, cu prisosinţă, să evadezi din cotidianul oraşului să te relaxezi şi să te bucuri de liniştea şi spendoarea deltei.
„Dar pentru că peştele începe să devină “monument al naturii”, la fiecare ieşire, glumim între noi, spunem că “mergem la pescuit, nu să prindem peşte…”.

Toată Delta e frumoasă
 

Vic spune că toată delta este la fel de frumoasă, de la porţile Razelm-ului până sus la graniţa cu Ucraina, pe canalul Musura.Vei găsi peste tot alte locuri şi alte peisaje superbe. „În ultima perioadă am fost în zona Crişan unde am reuşit capturi mai frumuşele dar mi-am făcut şi o groază de prieteni. Ne întâlnim la partide de pescuit, la ciorba de după şi poveştile garnisite cu minciunele pescăreşti sau vânătoreşti, la focul pe’nserat. Am un principiu, sau o conduită, cea a minimului necesar: ia-ţi cât îţi trebuie, cât ajunge să mănânci şi să găteşti ce mănânci. Dacă am reuşi să facem asta şi în viaţa de zi cu zi… .“
Citiţi mai mult în Adevărul de Seară Tulcea!