Închiderea Spitalului Sulina încalcă o convenţie internaţională asumată de România!

Localnicii au găsit o „chichiţă“ prin care vor să anuleze decizia ministrului Cseke. O covenţie internaţională prevede ca porturile maritime de intrare şi ieşire din ţară să deţină obligatoriu facilităţi sanitare pentru evitarea unor potenţiale epidemii. Legea pentru aderarea Romaniei la Protocolul din 1978 privind Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omeneşti pe mare a fost semnată de preşedintele Bă

După ce apelurile disperate ale locuitorilor din Delta Dunării, lăsaţi fără singurul spital din zonă, s-au izbit de un zid al nepăsării, un grup de localnici din Sulina încearcă o cale juridică pentru a răsturna situaţia. Membrii organizaţiei neguvenamentale „ Fundaţia Prietenii Deltei Dunării“ din Sulina spun că lipsa de cunoaştere şi informare a Ministerului Sănătătii privind obligaţiile portuare de acces  pe fluviu din Marea Neagră a navelor şi navigatorilor  , concretizată în  desfiinţarea Spitalului Sulina, este o eroare .
„Ne facem datoria să vă semnalăm acest fenomen,  pentru a se face  cunoscut  că portul Sulina, ca şi Constanţa dealtfel, au obligaţii internaţionale şi europene dictate de Convenţiile internaţionale privind facilităţi de salvare umană“ spune preşedintele fundaţiei, Nicolae Răducu.



Convenţia garantează existenţa Spitalului
Dunărea de la Sulina la portul  Brăila este inclusă în documentele internaţionale ca fiind  Dunăre Maritimă  şi intră sub incidenţa mai multor Convenţii internaţionale printre care şi Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare,  Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilităţii Portuare (ISPS) adoptat de Conferinţa Guvernelor Contractante la Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, 1974. 
„Conform acestei convenţii, porturile de acces din mare pe fluvii unde se desfăşoară trafic maritim comercial şi de călători  au obligaţia de a dispune de facilităţi portuare tehnice şi umane , în cadrul acestor facilităţi portuare  sunt incluse  obligatoriu şi spitale“ mai spune preşedintele Răducu.
Statele semnatare au obligaţia de a respecta şi aplica cu bună credinţă normele stabilite de Convenţii,  ce capătă caracter juridic colectiv după promulgarea la nivel naţional al acestora.



Planul  de securitate al facilităţiilor portuare definit în Convenţie înseamnă un plan elaborat pentru a asigura aplicarea măsurilor  destinate să protejeze facilitatea portuară, de riscurile unor incidente de securitate inclusiv cea  sanitar umană,  asigurând obligatoriu zone de carantină, spital portuar cu  medici,etc .
Sulina, port terminal pe coridorul pan-european
„Sulina este port de intrare şi ieşire pentru cargourile comerciale de marfă şi pentru navele maritime de croazieră turistică la Marea Neagra precum şi port terminal fluvio-maritim pe coridorul VII pan-european de transport“ spune şi primarul Sulinei, Aurel Dimitriu.
Coridorul VII reprezintă  o axă centrală a relaţiilor inter-teritoriale de transport naval  european   inclus în  strategiile de dezvoltare economico-socială şi spaţială  de cooperare teritorială europeana  în acord cu Programul Dunării instituit de Guvernul României şi  Austriei , gestionat pentru aplicare de către Ministerul de externe al Romăniei  cu statele riverane .
În „Regulamentul de exploatare portuară a porturilor maritime romăneşti “ce are la bază Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare 1974 ,  Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilităţii Portuare (ISPS), principalele autorităţi ale unui port sunt: Căpitania portului, Poliţia de Frontieră, Vama, serviciul fitosanitar şi veterinar.
Astfel, teritoriul unui port are un regim special,  persoanele care coboară de pe vas trec frontiera de stat, de regulă fără să părăsească portul iar personalul care deserveşte navele intră pe teritoriul altui stat în momentul urcării pentru operaţii pe navă, fapt ce poate să declanşeze stări epidemiologice involuntare .
Pericol de epidemii
Sunt destul exemple de periclitare  a sănătăţii colective prin apariţia epidemiilor portuare  -atunci când navele înlocuiesc  apa din tancurile de balast cu apă din Dunăre. Apa din tancurile de balast este îmbarcată în diverse estuare de pe glob şi pot avea diferite  forme de bacterii, viruşi, microbi, spun specialiştii. Este cunoscut faptul că în portul Sulina   au fost de-a lungul timpului mai multe epidemii la bordul  navelor străine care au intrat în carantină cu internari în spitalul local. 
„Amintesc doar  doua epidemii de holera carea u afectat populaţia din Sulina şi  Deltei Dunării. Totul a pornit de la o navă turcească, apoi au fost sute de cazuri, chiar şi un deces,apoi aui mai fost apariţii ale bolii, aici în zona deltei persocilul este mare, din cauza apei“ spune doctorul Marian Năstase, fostul manager al deja fostului Spital Sulina. 
Citiţi mai multe amănunte în Adevărul de Seară!