GALERIE FOTO Prundăraşul gulerat mic, gonit de oamenii şi de animalele din Deltă

Prundăraşul gulerat mic

Monitorizarea acestei specii reprezentative pentru bazinul Dunării face parte din proiectul Danubeparks. Observaţiile au fost efectuate în două sesiuni de teren, 20-30 mai şi 20 iunie-5 iulie, perioade ce acoperă sezonul de împerechere-cuibărit a Prundăraşulului gulerat mic.

În România se monitorizează prundăraşul pe porţiunea de Dunăre din dreptul localităţii Silistra, malul românesc, Braţul Borcea şi Dunărea Veche ce delimitează Balta Ialomiţei pe ambele maluri, Dunărea Veche, la est de Insula Mare a Brăilei, ambele maluri, Dunărea până la Ceatalul Chilia, malul românesc, braţul Tulcea până la Ceatalul Tulcea, ambele maluri şi Braţul Sf. Gheorghe până la localitatea Sf. Gheorghe pe ambele maluri.
Pentru realizarea unor observaţii cât mai corecte şi pentru a nu deranja subiectul observaţiilor, acestea s-au realizat din barca cu motor, dinspre larg spre ţărm cu ajutorul binoclului şi a lunetei ornitologice.



„Numărul de teritorii în care se întâlnesc populaţii cuibăritoare de Prundăraş gulerat mic este redus pe porţiunile de Dunăre unde traficul naval este intens, unde malurile sunt folosite în diferite activităţi umane sau unde populaţia locală dezvoltă creşterea animalelor. Porţiunile din Dunăre unde s-au efectuat canale ce scurtează traseele şi care se caracterizează printr-un trafic deosebit sunt practic nelocuite de această specie, spre deosebire de buclele Dunării care sunt mai puţin circulate“, spune Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD.
Puşi pe fugă de oameni şi animale
În apropierea localităţilor mari, Galaţi, Tulcea, cu porturi navale şi activitate industrială, populaţiile de prundăraş au dispărut din cauza lipsei locurilor propice cuibăritului. De asemenea, cirezile de animale din satele dunărene ce folosesc lunca Dunării ca zonă de păşunat sau loc de adăpat, reprezintă factori de constrângere pentru dezvoltarea populaţiilor cuibăritoare de prundăraş.



„Există însă şi zone unde nu factorul uman este cel ce determină inexistenţa zonelor de cuibărit pentru prundăraş. Conformaţia malurilor caracterizate prin habitate de luncă cu sălcii şi plop precum şi stufăriş şi vegetaţie palustră oferă locuri de cuibărit pentru un număr însemnat de specii de păsări acvatice, însă mai puţin pentru prundăraş“, mai spune Baboianu.
De toate aceste aspecte se va ţine cont în realizarea hărţii distribuţiei populaţiilor cuibăritoare de prundăraş gulerat mic, pe întreg traseul Dunării.