Mastodonţii capitalişti şi cei comunişti, surse de poluare
0
Poluarea marilor fabrici din Banat se resimte în fiecare zi, în aerul irespirabil. Managementul deşeurilor şi lupta împotriva poluării sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă locuitorii din regiunea de Vest.
Dincolo de problemele financiare tot mai acute cu care se confruntă timişenii zi de zi, principalul duşman al lor este poluarea. Noxele emise de mastodonţii capitalişti şi de cei lăsaţi moştenire de regimul trecut ameninţă sănătatea populaţiei din Vest, care resimte tot mai mult efectele poluării. Din păcate, autorităţile competente în domeniu sunt indulgente cu aceste fabrici şi se limitează la a le da sancţiuni şi avertismente, în loc să le pună lacătul pe uşă.
Toate fabricile cu impact asupra mediului trebuie să aibă autorizaţie emisă de autorităţile competente. Aceasta este varianta teoretică. În practică, lucrurile nu stau aşa, iar mulţi dintre principalii poluatori din Timiş nu au autorizaţie de mediu, ceea ce nu îi împiedică să îşi desfăşoare activitatea.
Comisarulul Gărzii Judeţene de Mediu Timiş, Marian Eperieş, a explicat că procedurile de închidere a unei fabrici unde se constată nerespectarea legii sunt destul de greoaie. „Sancţiunile se aplică gradual. Anul acesta am aplicat 31 de sancţiuni, care însumează 270.000 de lei. Am făcut controale la Continental, Smithfield, Azur, TRW Automobile, Ursus, Retim”, a declarat Eperieş.
Şi la Arad lucrurile stau la fel. „CET-ul şi traficul din oraş sunt marii poluatori ai Aradului. Bineînţeles, aici mai putem adăuga şi balastierele răsfirate pe malul Mureşului”, a declarat Dana Dănoiu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad. Pe de cealaltă parte, comuna Bârzava, considerată Cernobâlul Aradului, continuă să rămână o adevărată bombă biologică din cauza minei de uraniu descoperită de ruşi în 1950.
Epicentrele poluării
Noxele scoase pe coş la Mintia depăşesc şi de cinci ori normele acceptate de UE. Potrivit Aureliei Pomparău, şefa serviciului de Autorizare şi Control de Conformitate din cadrul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, Termocentrala Mintia depăşeşte normele europene admise la toate categoriile de noxe rezidente în gazele de ardere evacuate în atmosferă. Uzina aruncă peste Deva 170 de miligrame de pulberi la metru cub de gaz scos pe coş, când normele impun doar 50 de miligrame.
În Bihor există 26 de firme, potrivit comisarului şef Călin Mocan, care necesită autorizare specială şi care prezintă pericol de poluare. Printre ele se numără Electrocentrale Oradea, Holcim Aleşd, Zahărul Oradea, Helios, Chimprod, Sinteza şi firmele fraţilor Micula. Ultimul incident a avut loc în urmă cu câteva luni, când cursurile unor ape au fost poluate în urma unei deversări cu reziduri chimice.
Primăriile timişene intră în topul poluatorilor
Nou intrate în topul principalilor duşmani ai sănătăţii timişenilor sunt chiar primăriile. Anul trecut, acestea ar fi trebuit să închidă gropile de gunoi ale localităţilor, veritabile bombe biologice, şi să gestioneze un sistem nou de colectare a deşeurilor. Acest lucru nu s-a întâmplat însă la nivelul tuturor oraşelor şi comunelor, astfel că Garda de Mediu a aplicat o serie lungă de amenzi. „Comunele şi oraşele care nu au închis la termen gropile de gunoi au fost amendate. Cele mai multe au primit amenzi de aproximativ 15.000 de lei, urmând să reluăm verificările”, a spus şeful instituţiei, Marian Eperieş (foto).
Reşiţenii, victime ale falimentarei toxice UCM Turnate
Oraş marcă al industriei comuniste, Reşiţa continuă să fie afectată de procesul tehnologic dăunător mediului. Marian Eperieş, comisarul şef al gărzii de mediu, spune că industria s-a dezvoltat foarte mult în zona de Vest şi odată cu ea s-au amplificat şi factorii nocivi de mediu. UCMR, aflată în pragul falimentului, ar fi trebuit să rezolve problema legată de mediu până la sfârşitul anului 2009. Mai exact, firma UCM Turnate ar fi trebuit să investească circa un milion de euro în instalaţia de captare şi epurare de emisii, la cuptorul de oţel de 10 tone. Odată cu expirarea termenelor de conformare, şi Garda de Mediu Reşiţa s-a pus pe controale.
„Noi le-am prelungit termenul până la data de 30 iunie, dar deocamdată, lucrările nu sunt atacate în teren, ceea ce pune sub semnul întrebării realizarea investiţiei”, spune Gheorghe Pitulan, comisar în cadrul Gărzii de Mediu. Potrivit legii, odată cu expirarea noului termen, activitatea de producere a oţelului este suspendată într-o primă fază pentru şase luni, iar ulterior societatea rămâne fără autorizaţie de mediu, ceea ce presupune închiderea UCM Turnate. „Activitatea societăţii se desfăşoară în deplină conformitate cu normele şi directivele legislaţiei de mediu a UE”, declară Sergiu Taban.
Se încarcă comentariile...
