Speranţa care se naşte din moarte. Zeci de români primesc o şansă la viaţă din Banat

Şapte vieţi pierdute în Banat au devenit şanse la viaţă pentru cel puţin 20 de români. Anul acesta, medicii au recoltat rinichi, ficat, piele şi cornee de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală la Spitalul Judeţean din Timişoara.

Prima zi de marţi din august a început sub semnul altruismului, în Clinica de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara. Familia unei femei de 44 de ani, aflată în moarte cerebrală, a fost de acord ca rinichii acesteia să fie donaţi şi să salveze viaţa unor oameni pentru care singura şansă de supravieţuire era un transplant de organe. Puţin după miezul nopţii de luni, medicii bănăţeni, alături de o echipă din Cluj, au prelevat rinichii pacientei care suferise un accident vascular cerebral.

Intervenţia a durat aproape cinci ore, după care organele recoltate au luat drumul Clujului. „Este cea de-a şaptea prelevare de organe din acest an. Am explicat familiei că există această posibilitate de a dona organele şi am primit acordul într-un timp foarte scurt”, a spus Dan Ilincariu, coordonator Transplant în cadrul Spitalului Judeţean Timişoara. Specialiştii din capitala Banatului au reuşit astfel, în primele opt luni ale lui 2010, să realizeze de două ori mai multe prelevări de organe decât anul trecut. „Oamenii au început să fie mult mai receptivi în privinţa donării de organe”, a adăugat Ilincariu.

Cel mai tânăr donator

Cel mai tânăr pacient aflat în moarte clinică la Timişoara, pentru care  familia a fost de acord cu donarea de organe, avea 25 de ani. În luna mai, ficatul său a fost preluat de o echipă de la Bucureşti, iar rinichii au fost luaţi de medicii din Cluj. Donatorul cu vârsta cea mai înaintată a fost o femeie de 65 de ani. În luna aprilie, medicii au prelevat, de la aceasta, rinichii şi ficatul, moartea bătrânei curmând suferinţa a trei bolnavi în stare gravă.

Speranţe pentru arşi

În luna iunie, medicii timişoreni au recoltat rinichii şi pielea unui bărbat aflat în moarte cerebrală. Pentru prima dată, pielea recoltată nu a plecat la alte clinici, ci a rămas în capitala Banatului, pentru a salva alte vieţi. Acest lucru a fost posibil pentru că cel mai mare spital din Timişoara a achiziţionat un sistem care permite stocarea pielii timp îndelungat. Doctorii spun că numărul aparţinătorilor care sunt de acord să doneze pielea rudelor aflate în moarte clinică este redus, din cauza impactului psihologic deosebit.

„Le suntem cu toţii recunoscători oamenilor care au reuşit să învingă suferinţa şi să fie atât de înţelepţi încât să accepte donarea de organe, chiar dacă, de cele mai multe ori, e vorba de părinţi, copii sau fraţi”, a spus Mihaela Măstăcăneanu, medic în cadrul clinicii Casa Austria.

Puţini donatori

Un Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în iunie 2010 arată că 31 la sută dintre români ar fi de acord cu donarea de organe, în timp ce 40 la sută dintre ei refuză categoric acest lucru. La nivelul Uniunii Europene, 55 la sută dintre persoanele chestionate sunt de acord ca organele lor să fie prelevate după deces şi puse la dispoziţie pentru transplanturi. Acelaşi studiu arată că trei din patru români nu cunosc legislaţia naţională privind transplantul de organe umane, doar 18 la sută dintre cetaţenii români ştiind ce spune legea ţarii lor în acest domeniu, faţă de 28 la sută, cât este media în UE. Statisticile arată că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul donarea de organe, cu un singur donator la un milion de locuitori.