Întoarcerea strigoilor în satele din Banat. Cum cred sătenii că umblă morţii printre ei

În satele din Timiş încă mai există superstiţii legate de strigoi. FOTO: Arhiva Adevărul

În zonele rurale din Timiş se păstrează încă acele credinţe populare în morţii care se întorc acasă pentru că sufletele lor nu sunt împăcate sau pentru că mai au ceva de rezolvat în viaţă. Deşi nu există cazuri dovedite ştiinţific, oamenii încă păstrează ritualuri specfice la botez sau la înmormântare.

În zona Făget, din Timiş, se spune că, după ce un om şi-a pierdut viaţa, timp de trei săptămâni sufletul lui umblă prin lume, iar seara se întoarce acasă şi se aşează între ferestre, unde ar trebui să îl aştepte un pahar cu apă, pentru a-şi potoli setea. După trei săptămâni, după cum explică profesorul universitar Viorel Boldureanu în volumul său, „Credinţe şi practici magice în Banat", dacă sufletul celui mort nu îşi găseşte odihna, acesta se poate preschimba în strigoi. „Strigoiul nu vine doar noaptea. (...) El îşi face simţită prezenţa, rămâne tot timpul în casă, mai precis la locul obişnuit din vremea vieţii (...), şi poate fi văzut de anumiţi bărbaţi", explică profesorul timişorean.

Mortul dus cu aţa

Profesorul timişorean adaugă că, în drumeţiile sale prin Timiş, a întâlnit astfel de bărbaţi care spuneau că au puterea de a-i scăpa pe oameni de strigoi. Un astfel de bărbat i-a povestit profesorului o parte din experienţele sale cu strigoii: „Mă duc, îl văd şi mă dau cu vorba bună pe lângă el. (...) Iau o aţă subţire-subţire, aţă de cusut, îl leg de mijloc şi frumuşel îl duc la mormânt, la crucea lui. Să vezi cum vine cu aţa întină după mine! Dumneata nu-l poţi vedea, dar eu îl duc şi-l leg acolo cu aţa aia de crucea lui. Şi acolo rămâne".

Cum să scapi de strigoi

De asemenea, „mormântul în care este îngropat un strigoi rămâne «nestins» atâta vreme cât el se face strigoi: pe mormânt nu creşte iarba, iar dacă un călăreţ încearcă să sară cu calul peste mormânt, armăsarul simte şi nu vrea. Remediul este exhumarea, infierarea şi arderea cadavrului care nu-şi găseşte odihna".

Conform aceluiaşi volum, amintit mai sus, într-o altă zonă din vest, în Beregsău, există alte practici de a se scăpa de strigoi: punerea unei cruci sub cadavru, străpungerea inimii cadavrului cu un ac înroşit în foc, punerea sub masa pe care zace mortul a unei seceri, punerea în sicriu, înainte de a fi aşezat mortul, a unui pumn de sămânţă de mac pentru eventualitatea când mortul se va face strigoi. Atunci el se va trezi, va vedea sămânţa de mac şi va începe s-o numere şi nu va veni în lumea celor vii până nu va termina de numărat.

Vrăji şi superstiţii

La capitolul vrăjitorie, autorul aminteşte o practică descrisă de o localnică din Topolovăţu Mare, Timiş: „Dacă o ibovnică prinde de veste cum că iubitul are de gând s-o părăsească şi să nu se mai însoare cu ea, ori o tânără nevastă simte că va fi părăsită de soţ, atunci adună pe ascuns puţină spermă de la bărbat, pe un petic, apoi bagă acel petic într-un lacăt pe care-l încuie şi-l ascunde (bărbatul rămâne legat şi nu se mai poate apropia de vreo femeie), aruncă lacătul într-o herghelie (bărbatul înnebuneşte), aruncă lacătul în vreo fântână (bărbatul rămâne legat pe veci); dacă pune peticul ori lacătul în sicriul unui mort, atunci bărbatul rămâne legat cu mortul şi moare şi el".

Printre cele mai neobişnuite superstiţii întâlnite în Banat şi menţionate de Viorel Boldureanu în volumul său se numără şi următoarele:

-    e un păcat grav să strigi numele muribundului în momentul ieşirii sufletului, căci astfel îi întorci sufletul din drum şi nu-şi va mai găsi odihn

-     când pruncul e scos din casă pentru a fi botezat, trebuie adus înapoi pe altă cale, de exemplu pe fereastră. Nici nunta nu se întoarce de la biserică pe acelaşi drum

-    dacă pleci la drum, nu e bine să te întorci drum. „De parcă, întorcându-te din drum şi plecând din nou, nu mai pleci tu, ci altcineva, poate dublul tău. Ori dacă pleci tu, atunci când pleci după ce te-ai întors din drum, poate duci şi pe altcineva cu tine"

-    dacă ai avut semne rele în vis, e interzis să vorbeşti dimineaţa cu cineva înainte de a înghiţi mâncare de trei ori

-    după ce un mort e scos din cameră pentru a fi dus la cimitir, toate scaunele din încăpere se pun pe masa unde a stat mortul, cu picioarele în sus.

Viorel Boldureanu este profesor de „Folcloristică şi etnologie" în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Volumul „Credinţe şi practici magice în Banat" a apărut la Editura Brumar, Timişoara, în anul 2001.