Cum se face integrarea ţiganilor în şcoli. Mama unui copil rrom: "Au făcut nişte cărţi de limba romani şi nu ne-a convenit la niciunul – la gabori"
0
Lipsa unei comunicări eficiente între părinţi, autorităţi şi ONG-urile locale se răsfrânge, în continuare, asupra copiilor rromi.
Anul şcolar a început cu surprize pentru elevii de clasa întâi ai Şcolii nr.15 din Timişoara, care abia în primele ore de curs au aflat că vor fi educaţi în limba romani. „Părinţii care şi-au înscris copiii la clasa respectivă au crezut iniţial că e vorba doar de un curs de limba romani, aşa că acum au cerut să trecem înapoi la predarea în limba română”, a explicat Lucian Fota, noul director al instituţiei menţionate.
Grupa de grădiniţă formată anul acesta tot pentru copii ţigani, cu predare în limba romani, în cadrul aceleiaşi şcoli, a fost desfiinţată la nici două săptămâni de la începerea anului şcolar. „Din cei opt copii care au fost prezenţi în prima zi, s-au retras până am ajuns să am trei copii în clasă. Pe ei i-am ajutat să se mute la alte grădiniţe, iar grupa s-a desfiinţat”, a spus educatoarea Andreea Boka.
Potrivit directorului Lucian Fota, părinţii rromi nu au mai fost de acord cu metoda de predare, pentru că ei folosesc alte dialecte. Luisa Gabor, mama unei eleve a şcolii, vede cu ochi răi schimbările de acest fel. Ea a spus că se fac diferenţieri între copiii de ţigani şi copiii de români. „Au făcut şi nişte cărţi de limba romani şi nu ne-a convenit la niciunul – la gabori. De restul ţiganilor nu ştiu”, a precizat Luisa Gabor. Introducerea acestor clase a fost o măsură prin care Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş a căutat să împace şi legea, şi ONG-urile.
Închidere sau comasare
Faptul că şcoala are doar 209 elevi, o obligă ori la închidere, ori la comasare cu o alta. „Rămâne ca anul acesta, Şcoala 15 să funcţioneze ca şi excepţie,” a declarat Francisc Halasz, inspector şcolar general adjunct. Faptul că peste 80 la sută dintre elevi sunt rromi, aduce acuzele ONG-urilor în privinţa segregării şi izolării copiilor prin această şcoală. „Ei au nevoie şi de alte modele, pe care le pot găsi în şcolile cu mai mulţi români”, a afirmat Letiţia Mark, preşedinte al Asociaţiei Femeilor Ţigănci „Pentru Copiii Noştri”. Lucian Fota a precizat însă că nu este deloc încrezător în încercarea de integrare a acestor copii în şcoli cu mai multe pretenţii, mişcare despre care spune că va duce la absenteism. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar, Asociaţiei Femeilor Ţigănci şi ai Şcolii nr.15 sunt, totuşi, de acord într-o privinţă: nevoia a-i consilia pe părinţii rromi, care iau decizii pentru viitorul celor mici.
Se încarcă comentariile...
