Presa franceză: „Criza politică din România este departe de a fi luat sfârşit“

Site-ul fancez

Site-ul francez de ştiri mediapart.fr analizează situaţia politică din România, imediat după referendum. De asemenea, jurnaliştii compară acţiunile lui Ponta şi ale lui Viktor Orban. Nu este prima dată când mass-media străină îi pun unul lângă altul pe premierii României şi Ungariei.

Jurnaliştii francezi spun că problemele se complică tocmai pentru că, deşi majoritatea nu a fost atinsă, procentul participanţilor la vot a fost foarte aproape de 50 la sută.  „Criza politică din România este departe de a fi luat sfârşit. Rezultatul referendumului de duminică ar putea complica şi mai mult situaţia. După cum a estimat Biroul Electoral Central, românii s-au propunţat în felul următor: 87 la sută pentru destituirea preşedintelui. Totuşi, nu s-a atins pragul necesar de participanţi la vot, conform regulilor Curţii Constituţionale", spun jurnaliştii de la Mediapart, în debutul analizei situaţiei politice din România. După ce prezintă cele mai recente declaraţii date de liderii politici la afişarea rezultatelor preliminare, francezii subliniază că războiul dintre Băsescu - devenit nepopular după măsurile de austeritate - şi Ponta - acuzat de plagiat - cel mai probabil va continua în perioada care urmează.

Ponta, comparat din nou cu Orban

În articol se mai spune că, în ultimele săptămâni, Ponta a încercat să-şi sporească puterea prin diferite metode, făcându-se aici referire, printre altele, la schimbarea şefilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, dar şi la limitarea puterii Curţii Constituţionale. De asemenea, se subliniază şi declaraţiile făcute de premierul maghiar Viktor Orban. Se încearcă o paralelă între Orban şi Ponta, bazată pe diverse declaraţii date, pentru început, de specialişti români.

„Punctul comun între situaţia Ungariei şi a României este faptul că avem de-a face cu doi oameni politici, unul de dreapta, altul de stânga, care vor puterea absolută şi nu se vor opri până nu o vor obţine. Marea diferenţă este că Orban a schimbat constituţia cu ajutorul Parlamentului", a explicat Laura Ştefan, specialist în lupta anti-corupţie.

„După victoria de la alegerile din primăvara lui 2012, Orban a avut grijă să valideze prin Parlament fiecare etapă . În România, Ponta a fost nevoit să se alieze cu liberalii, ca să formeze alianţa care este la putere în prezent", se adaugă în articol. „În România, ca şi în Ungaria, există un puternic sentiment al deziluzionării, legat de aderarea la Uniunea Europeană. Aceste două ţări au experimentat în trecut fascismul sau tendinţele autoritariste. În prezent, reacţionează pe baza acestei dezamăgiri", adaugă şi Stephane Rosiere, de la Universitatea din Reims.

Sentimentul antieuropean

În continuare, se explică modul în care s-a conturat sentimentul antieuropean. Francezii spun că, în cazul lui Ponta, este vorba în primul rând, despre dezvoltarea unei violente retorici eurosceptice, care a pus într-o lumină nefastă străinii. Orban, în schimb, şi-a jucat cartea în campanie amintind de naţionalism. „În ambele cazuri este vorba despre cum să nu joci jocurile europenilor, să refuzi să fii partener în această uniune, să accepţi să dai socoteală Bruxellului, din timp în timp, dar doar dacă Uniunea nu intervine în afacerile interne ale ţării", a explicat şi Catherine Durandin, istoric specializat în istoria României.

România, o ţară a sultanilor

„România este o ţară «a sultanilor», o ţară în care se respectă legile de clan. Nu există o aripă stângă. Social Democraţii spun că vor să reducă diferenţele sociale, dar nu merg mai departe. Nu există dizidenţă, nu există memoria anului 1956", mai spune Catherine Durandin. Conform articolului, pe scurt, principalul obiectiv, al dreptei sau al stângii politice, este să obţină puterea.

Pentru Laura Ştefan, amintită mai sus, dubla criză din Bucureşti şi Budapesta are valoarea unui test major pentru Europa: „Maniera în care Uniunea va gestiona aceste crize este crucială pentru viitorul ei. Există riscul unor replici în alte ţări afectate de criza economică". Referitor la criza econimică, se aminteşte faptul că Ungaria a scăpat de faliment în 2008, când a obţinut o linie de credit de 20 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. România a obţinut şi ea împrumuturi similare în 2009 şi 2011, cu o valoare totală de 25 de miliarde, conform Mediapart. De fiecare dată, aceste împrumuturi au fost date în schimbul unor măsuri de ajustare şi consolidare a economiei respectivei ţări. Ca şi în alte ţări europene, nivelul şomajului printre tineri a devenit alarmant de ridicat în timpul crizei: 28 la sută dintre cei cu vârsta de până la 24 de ani sunt şomeri în Ungari, iar în România 25 la sută, conform Eurostat.

Beluşul democraţiei, aruncat în apa crizei financiare

„Populaţia a crezut că intrarea în Uniunea Europeană este un fel de intrare într-un club de oameni bogaţi, dar de fapt este intrarea într-un club de state datoare. În România, ca şi în Ungaria, bebeluşul democraţiei a fost aruncat în apa crizei financiare. De aici a venit discursul conform căruia Europa este incapabilă să ofere o viaţă mai bună, o siguranţă angajatului. Fără să se facă în mod evident apologia regimului comunist, se aminteşte că, în alte vremuri, şomajul nu exista şi mai toţi oamenii aveau un apartament", a explicat Stephane Rosiere maniera în care este construit discursul politic în ambele ţări.

În final, francezii subliniază că unii obserbatori văd actuala criză din România şi din Ungaria ca pe o dovadă că extinderea Uniunii către ţările din estul Europei s-a făcut prea repede. „În afara câtorva cazuri izolate, reprezentaţii statelor membre din UE au fost discreţi în ceea ce priveşte problema României. În iulie, Berlinul declara ca fiind inacceptabilă procedura de demitere a lui Traian Băsescu. În acest context, tăcerea lui Francois Hollande în ceea ce priveşte criza din România este de neînţeles", încheie articolul jurnaliştii Mediapart.

Articolul semnat de Ludovic Lamant a fost publicat ieri pe site-ul de informaţii www.mediapart.fr