Povestea primului timişorean care a absolvit o facultate. Pelbart a studiat la Universitatea din Cracovia, în 1463

Prima facultate din Timişoara a fost înfiinţată în anul 1841. FOTO: Adevărul

Pelbartus Ladislaus de Temesvar sau Temesvári Pelbárt a absolvit Universitatea din Cracovia în 1463, licenţiat în filosofie, obţinând şi doctoratul în Teologie.

Timişoara este astăzi un oraş universitar. Prima facultate din Timişoara a luat fiinţă în anul 1841. În Piaţa Sfântul Gheorghe, în edificiul Seminarului catolic, s-a deschis Facultatea de Filosofie, la care s-a adăugat, în 1846, Facultatea de Drept. A fost prima şcoală superioară care a funcţionat după principiile lui Aristotel, iar centrul învăţământului era filosofia şi logica. 
 

Însă, primul absolvent de facultate din Timişoara a fost în timpul regatului lui Matia Corvin. 

Este vorba despre Pelbartus Ladislaus de Temesvar sau Temesvári Pelbárt. Era un scriitor şi predicator franciscan, născut în 1430 la Timişoara, în Regatul Ungariei. Despre copilăria sa nu au rămas informaţii. În anul 1458, Pelbart s-a înscris la Universitatea din Cracovia unde, la 1463, obţine licenţa în filosofie. În jurul anului 1471 părăseşte Cracovia cu titlul de doctor în Teologie. 

În anul 1480, trăieşte la Mănăsirea Ozora, iar în 1483 este menţionat în analele comunităţii franciscane de la Mănăstirea Sfântul Ioan din Buda, capitala lui Matia Corvin. Scrierile lui Pelbart vor intra în atenţia tipografilor în 1483, astfel că, în 1498, s-a tipărit prima ediţie a tipărită a predicilor sale. Peste încă cinci ani apare o ediţie tipărită a notelor sale de lectură, toate în limba latină, limba oficială a Regatului Ungar. Era recunoscut ca un autor şi profesor distins. Prin cărţile sale, a dorit să ajute preoţimea nu foarte informată din ţară.

Gimnaziul din Esztergom (Ungaria) îi poartă numele ca amintirea faptului că între 1494-1497 a trăit la mănăstirea franciscană din această localitate. Pelbart de Timişoara avea să moară în 9 ianuarie 1504, la Buda. Post-mortem, în 1510, se înregistrează versiuni manuscrise ale operelor lui, în limba maghiară. "Opera sa constă în două tipuri de texte: predici (multe axate pe tema imaculatei concepţii) şi lecturi asupra Sentinţelor lui Petrus Lombardus. Opera sa ultimă este o sinteză cu numele Aureum Sacrae Theologiae Rosarium – finalizată de elevul său (cartea a IV-a) Oswald de Lasko”, aflăm de pe wikipedia.org.

Scrierile sale au fost răspânite în toată Europa. 

Tot de această sursă este amintită toate operele lui Pelbart:

- Litteralem et Mysticum Complectens Libri Psalmorum, Hymnorum, Soliloquorum Regii Prophetae, item Expositio Canticorum V. et N. Testamenti, Symboli Athanasii, Hymni Universales Creaturae (a.o. Strassburg, 1487/ Hagenau, 1504 & 1513)

- Pomerium Sermonum de Tempore (s.l., 1489/Hagenau, 1498 & 1500). Există şi alte ediţii, probabil 12, între 1501 şi 1520.

- Pomerium Sermonum de Sanctis (a.o. Hagenau, 1499 & 1500). Nu mai puţin de 11 ediţii între 1501 şi 1520. (în latină şi maghiară).

- Pomerium Sermonum Quadragesimalium/Qauadragesimale Triplex (a.o Hagenau, 1499 & 1500). Încă nouă ediţii înainte de 1520.

-Sermones (Nürnberg, 1483/s.l., 1486). 

Pelabart de Temesvar FOTO wikipedia.org

- Stellarium Coronae Mariae Virginis (a.o. Hagenau, Heinrich Gran & Johannes Rynman, 2 Maii, 1498/ Strassburg, 1496/Basel, Jacobus Wolff de Pforzheim, 1497-1500).

- Aureum Sacrae Theologiae Rosarium iuxta Quattuor Sententiarum Libros Pariformiter Quadripartitum (rosariul de aur al teologiei sacre, în 4 cărţi) IV Vol. (Hagenau: Heinrich Gran, 1503-1508/Veneţia, 1586 & 1589/ Brescia, 1590). Această lucrare, terminată de Oswald de Lasko, este o operă dogmatică de comentarii la textele scotiste. Ea urmează structura celor 4 cărţi ale Sentinţelor, conţinând mai ales referinţe la Duns Scotus, Sf. Bonaventura, Toma din Aquino,William de Vorrilon.

Citiţi şi:

Primele facultăţi din Timişoara au fost cele de Filosofie şi Drept, începând din anul 1841. Şcoala Politehnică a apărut în 1920