Dilema noii generaţii de părinţi. Unde trebuie să doarmă bebeluşul: singur în pătuţ sau în pat cu mama?

Una din cele mai arzătoare probleme pentru părinţi este somnul bebelusului FOTO Photoland Caters

Site-urile dedicate mămicilor abundă de dezbateri legate de problemele cu care se confruntă părinţii şi bebeluşii. O problemă foarte des întâlnită este legată de somnul bebeluşului, iar o întrebare frecventă este dacă e bine ca bebeluşul să doarmă singur în pătuţ, sau în pat cu mama. Medicul Ioana Vârtosu a declarat că toate verdictele care se emit pe această temă sunt păreri personale, nefundamentate de un studiu temeinic.

Mămicile, în special cele care se află la primul copil, au foarte multe întrebări legate de modul în care ar trebui să se comporte cu bebeluşul. Pe site-urile dedicate mămicilor sunt dezbateri intense pe problemele care ţin de creşterea copiilor, iar o dilemă cu care se confruntă noua generaţie de părinţi este locul în care trebuie să doarmă copilul. Mai exact, dacă e bine ca bebeluşul să doarmă în pat cu mama sau trebuie să doarmă în pătuţ.

Discuţiile pe această temă sunt interminabile, părerile fiind extrem de variate. Pe de o parte, sunt cei care spun că micuţul trebuie să doarmă singur, în pătuţul lui, iar pe de altă parte sunt cei care spun că e bine ca bebeluşul să doarmă lângă mamă, beneficiind astfel de toată afecţiunea de care are nevoie.

Medicul timişorean Ioana Vârtosu, fondator al Asociaţiei „Şcoala mamei Junior”, spune că oricâte răspunsuri s-ar da pe această temă, nu se poate formula o regulă general valabilă.

„Există două mari concepte legat de ce înseamnă a fi un bun părinte. Există conceptul părinţilor noştri, în care copilul creşte pe lângă casă, are locul lui foarte bine stabilit, camera lui, poziţionarea lui, el este copilul cel mic care trebuie să asculte de cei mari. Este apoi conceptul opus. Copilul este egal cu noi, are aceleaşi drepturi, doarme cu noi, mănâncă cu noi, se autoînţarcă, nu stabilim noi când se înţarcă. Din punct de vedere a cum este mai bine pentru copil nu cred că există un răspuns complet pentru că asta înseamnă un studiu prospectiv în care să se vadă cum şi-au trăit aceşti copii viaţa”, a explicat medicul Ioana Vârtosu.

În privinţa răspunsului la dilema părinţilor care nu ştiu cum este mai bine să îşi culce copilul, Ioana Vârtosu a spus că „este o alegere a fiecărui cuplu în parte în funcţie de cum vrea să îşi crească copilul”. „Cei care aleg să doarmă cu copilul în pat pleacă de la presupunerea că copilul primeşte mai multă afecţiune. Fiecare cred că prin metoda lui ajunge la acelaşi rezultat. Faptic, nu este dovedită niciuna. Am căutat foarte mult în direcţia asta. Am psihologi renumiţi care au venit cu opinia lor, dar nu există niciun studiu”, a punctat Ioana Vârtosu.

Opinia medicului Ioana Vârtosu este împărtăşită şi de  psihologul clinician Konsuela Daradics, care spune că la întrebarea „este sau nu bine  să dormi în pat cu copilul tău” există doar răspunsuri care ţi se potrivesc sau nu. Konsuela Daradics a punctat câteva avantaje şi riscuri de a dormi în pat cu copilul, urmând ca fiecare părinte să tragă concluzia:

Avantaje de a dormi în pat cu copilul:

- un avantaj este acela că va creşte numărul alăptărilor pe durata nopţii, faţă de cel al hrănirii cu biberonul, dată fiind proximitatea copilului faţă de mamă.

- copilul plânge mai puţin şi adoarme mai uşor. S-a constatat că bebeluşii care împart patul cu părinţii dorm mai mult decât cei care au pătuţul separat de aceştia.

- părinţii pot să aibă grijă de copil când doarme (să îl învelească, să îi ofere apă dacă îi e sete, etc.). 

- unii părinţii se simt mai relaxaţi când pot să supravegheze copilul şi să vadă că totul e în regulă cu el.            

- este o ocazie de a restabili legătura emoţională cu micuţul, mai ales dacă în timpul zilei părinţii sunt ocupaţi şi nu petrec destul timp cu copilul. 

- copilul se simte mai în siguranţă când doarme în pat cu părinţii, mai ales dacă are coşmaruri sau îi este frică de întuneric.

Riscurile de a dormi în pat cu bebeluşul:

- dormitul nou-născutului sub trei luni în pat cu părinţii implică o creştere de cinci ori a riscului de apariţie a Sindromului de Moarte Subită (SMSS). De exemplu, în Statele Unite ale Americii, SMSS este principala cauză de mortalitate post-neonatală.

-micuţul poate fi lovit în somn de mişcările involuntare ale părinţilor.

- copilul mai poate cădea din pat, işi poate prinde mâna sau capul între pat şi saltea, sau se poate supraîncălzi. Pe durata nopţii, starea de veghe a părinţilor işi pierde din intensitate, odată cu instalarea somnului, iar buna intenţie de a avea grijă de cel mic este înlocuită de reflexe, mişcări necontrolate care îl pot pune în pericol.

- copilului nu îi este respectată nevoia de intimitate. Tendinţa firească spre independenţă presupune şi a avea propriul spaţiu personal, diferit de cel al părinţilor, atât ziua (spaţiul lui de joacă), cât şi în timpul nopţii. Chiar dacă în primii ani copiii nu îşi revendică acest spaţiu, asta nu înseamnă că nu au nevoie de el. Lipsa spaţiului personal poate încetini procesul de dobândire a autonomiei, şi copilul poate rămâne în stadiul de depedenţă faţă de părinţi mai mult timp.

- părinţii care lucrează nu reuşesc să se odihnească suficiente ore pe noapte.

Psihologul Konsuela Daradics a mai spus, citând din specialişti pediatri, că mama ar trebui să doarmă cu copilul în pat cel puţin până la vârsta de trei ani, cu condiţia ca mama să nu fie fumătoare, să consume alcool, să fie obeză, bolnavă sau foarte obosită, iar „ruptura” s-ar putea produce în momentul în care copilul este înţărcat, dar şi atunci decizia le aparţine părinţilor. „Cea mai mare greşeală este ca mama să nu asculte de acel „instinct matern”.Chiar şi cele mai neexperimentate mămici au toate resursele necesare creşterii corecte a micuţului atâta  vreme cât sunt receptive la semnalele date de micuţ”, a subliniat Konsuela Daradics.