Austriacul care a adus în România, după Revoluţie, 47 de camioane de ajutoare: „Românii sunt oameni cu inimă”

Un austriac, specialist în organizări de evenimente şi expoziţii cu public numeros, care a venit în România imediat după Revoluţie cu un convoi de 45 de camioane de ajutoare, susţine că poporul român este un popor cu inimă. Austriacul lucrează la un proiect de anvergură pentru anul 2021, când Timişoara este capitală europeană a culturii.

Franz Sesiser (69 de ani) este un austriac care a lucrat până în 1980 ca funcţionar public în Austria. Bărbatul susţine că funcţionarul public austriac „este ceva ce nu poate fi dat afară”. În ciuda stabilităţii pe care i-o oferea job-ul său, Franz Seiser susţine că munca de funcţionar public nu îi permitea să îşi pună în valoare creativitatea şi în 1980 a demisionat. Şi-a deschis propria firmă de organizare de evenimente şi expoziţii, construire de scene şi transport.

Franz a început să lucreze în organizarea unor evenimente tot mai mari, fiind implicat sub o formă sau alta în organizarea a mii de spectacole din Austria şi nu numai. „Proiectele erau din ce în ce mai mari şi trebuia să facem faţă acestor provocări. Cea mai mare provocare a fost când, într-un singur week-end, am avut 15 evenimente. Sub presiunea asta înveţi să te organizezi. Nu poţi să îţi permiţi să începi un eveniment cu 10 minute mai târziu. Ai 100.000 de oameni care aşteaptă să începi. Este o provocare mare şi am învăţat să organizez”, a declarat Seiser pentru „Adevărul”.

Timp de 23 de ani, austriacul a organizat un mare festival în Linz. „Era un spectacol multimedia cu focuri de artificii şi jocuri de lumini. Instalaţia de amplificare pentru evenimentul acesta a avut 350.000 de waţi. A fost un show de 50 de minute şi 150.000 de vizitatori”, a mai declarat Franz, care a amenajat scene pe care au cântat mari artişti ai lumii printre care Cliff Richard, Michael Jackson sau Joe Cocker.


Franz Seiser, alături de Cliff Richard, în 1999 FOTO Arhiva personală

„O mare provocare şi unul dintre cele mai grele proiecte a fost să construiesc, pe timp de iarnă, la 2.500 de metri o scenă. Vara mergi cu maşina, faci toate măsurătorile, baţi ţăruşi în stâncă, apoi vine zăpada şi vezi doar câteva din aceste puncte de marcaj. Tot materialul a fost transportat cu elicopterul. S-au realizat peste 100 de zboruri. O provocare mare a fost şi atunci când am realizt proiecte creative pentru turismul austriac, pentru turismul din Elveţia. Din 72 de oraşe participante din toată lumea, am primit premiul pentru inovaţie”, a mai declarat specialistul în organizare de evenimente care a fost implicat şi în organizarea evenimentelor din Viena dedicate aniversării lui Mozart. Franz Seiser a povestit că în organizare au fost implicate 207 persoane pe care a trebuit să le coordoneze şi să le asigure cazare, masă şi tot ce aveau nevoie pentru ca proiectul să iasă bine.

Convoiul cu ajutoare pentru România

Franz Seiser şi-a pus în valoare şi calităţile sale de bun organizator şi în ianuarie 1990, când a organizat un transport de 45 de camioane cu ajutoare pentru România. „Am văzut la televizor ceea ce se întâmplă în România. Am văzut cât de săracă era ţara asta şi a fost o campanie de strângere de ajutoare. Am organizat ajutor pentru România. Am strâns 45 de camioane de alimente şi haine. În faţă am avut maşină cu girofar, în mijloc o altă maşină şi la sfârşit din nou o maşină cu girofar. Eu personal am fost cu un TIR cu o capacitate de 68 mc. Personal am condus timp de 17 ore, pe o temperatură de -27 de grade. Până în Sibiu am dus acest convoi. Am văzut cum oamenii au îngenuncheat în stradă şi s-au rugat”, povesteşte Franz.

Austriacul a mai povestit că după ce s-a întors în Austria s-a decis să se întoarcă în România cu încă două camioane de ajutoare. „L-am luat pe unul dintre şoferii mei şi i-am spus că vom merge în România. Multe firme m-au sunat că vor să ajute şi am umplut din nou două TIR-uri cu tot ceea ce am adunat. A fost o femeie care avea un magazin de haine şi m-a întrebat dacă au nevoie oamenii de haine. Am spus că da. Am crezut că îmi ia de pe umeraş două trei bucăţi să mi le dea. Şi-a desfăcut braţele, a luat cu ele cât a putut şi a spus: astea pleacă în România. I-am luat cu mine pe băieţii mei de 13 şi 15 ani pentru că a fost important ca ei să vină şi să vadă suferinţa de aici ca ei să înveţe mulţumirea”, a mai povestit bărbatul, potrivit căruia la întoarcerea din România, într-o parcare din Ungaria, i-au fost furate farurile şi semnalizările de la ambele camioane.

După vizita din 1990, Franz a venit periodic în România, iar românii l-au impresionat prin ceva ce spune că nu a întâlnit altundeva în lume. „Ceea ce mi-a atras atenţia şi în 1990 şi îmi atrage atenţia e că poporul român este un popor cu inimă. Asta îmi sare în ochi şi acum. Am fost în Japonia, în SUA, în toată Europa, dar românii sunt oameni cu inimă”, a mai declarat Seiser.

Muezul Bibliei pentru anul 2021

Specialist în realizarea de expoziţii, Franz Seiser a realizat în Austria un muzeu al reformei protestante, unde este prezentată istoria reformei creştine de acum 500 de ani. În muzeu sunt expuse, printre altele, cătuşe originale pentru picioare cu care vizitatorii se pot închide, dar şi o copie a presei originale Gutenberg care arată cum era o tiparniţă din urmă cu 500 de ani. Tiparniţa este funcţională şi fiecare vizitator poate să îşi tipărească un verset din Biblie.

Franz Seiser şi pastorul baptist Ionel Tuţac, care deţine una dintre cele mai mari colecţii de biblii din România, lucrează la un proiect de deschiderea, la Timişoara, a unui muzeu al Bibliei. Expoziţia ar urma să fie deschisă publicului pe tot parcursul anului 2021 când Timişoara este Capitală Europeană a Culturii. Potrivit conceptului, pe lângă bibliile pastorului Tuţac, în expoziţia de la Timişoara ar urma să fie aduse piese unicat din muzeul realizat de Franz Seiser în Austria. „La Timişoara va fi un concept cu totul nou. Lucrăm la acest concept, care va ţine cont de specificul românesc”, a declarat Seiser. Austriacul a declarat că a scris un proiect şi pentru anul când Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii, dar proiectul nu a ajuns să fie implementat.