Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei cere Ministerului Culturii exproprierea Casei Mühle
0
Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei cere demararea procedurii de expropriere a Casei Mühle, aflată în proprietatea unei femilii de romi.
Subiectul “Casa Mühle” a fost readusă în actualitate de Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei. Juristul asociaţiei a trimis Ministerului Culturii şi Consiliului Judeţean Timiş o scrisoare prin care se cere demararea procedurii de expropriere a Casei Mühle, aflată pe Bulevardul Mihai Viteazu nr.3 din Timişoara.
Imobilul face parte din Ansamblul urban “Bd. Mihai Viteazul” cu numărul de clasare TM-II-a-B-06.110.
„Am decis să cerem oficial exproprierea imobilului după ce proprietarii nu au respectat deciziile instanţei de a pune în siguranţă casa. Acolo efectiv plouă înauntru, continuă distrugerea ei. De la Consiliul Judeţean am şi primit un răspuns. Ne-au spus că proiectul va fi supus dezbaterii în comisiile de specialitate”, a declarat Ilie Sârbu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Patrimoniul Timişoarei.
Unul din argumentele cererii Asociaţiei este Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cât şi Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. „Statul garantează şi asigură protejarea monumentelor istorice în condiţiile stabilite prin lege” şi „Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare”, se arată în Legea nr.422/2001.
Povestea grădinarilor Mühle
Wilhem Mühle este cel care a transformat Timişoara în oraşul trandafirilor. După căsătoria cu fiica grădinarului Niemetz, Wilhelm Mühle a început să cultive trandafiri pe cont propriu. În 1875, va deschide un magazin pe actuala stradă Alba Iulia (unde se află astăzi restaurantul Casa cu Flori).
O dată cu dezvoltarea afacerii, Mühle a început să cumpere din ce mai mult pământ pentru extinderea grădinii de trandafiri, unde a cultivat sute de soiuri. În 1881, ziarele locale Temesvarer Zeitung şi Délmagyarországi Közlöny scriau că Timişoara a devenit un “veritabil El Dorado al trandafirilor”.
Wilhelm Mühle a fost cel care s-a ocupat de amenajarea noilor parcuri din oraş, însă în 1908, în urma unei boli, grădinarul moare.
Árpád Mühle şi Parcul Rozelor
Árpád Mühle şi Niemetz Ferenc, continuatorii dinastiei grădinarilor, au lucrat încă din 1902 la proiectarea unor parcuri care să fie ridicate pe locul rămas după dărâmarea zidurilor de fortificaţiei care înconjurau vechea cetate. Ei intenţionau realizarea unei copii la scară mică a parcului Prater de la Viena.
După studiile de la Timişoara, Árpád Mühle (1870–1930) a vizitat parcuri celebre din Germania, Franţa, Luxemburg, Anglia, Italia, Japonia, SUA, India şi Africa.
Maeştrii grădinari luxemburgezi Jean Soupert (1834–1910) şi Notting Pierre (1825–1895) sunt cei de la care Árpád Mühle a dorit să înveţe meserie.
Árpád Mühle a început să fie cunoscut şi pe plan internaţional datorită soiurilor de trandafiri pe care le-a creat la Timişoara: Wilhelm Bölsche, Hans Molisch, Banater Rose, Chateu Peles, Dame Blanche, Princesse Yvonne Ghika, Reine Marie de Roumannia, Rose Noble, Alexander Marghiloman, Dr. Ernst Mühle, Fritz Schroder, Gräffin Minnie Schaffgotsch şi Souvenir de M. Demetrovich.
Proiectul unui parc al rozelor gândit de Árpád Mühle apare încă în 1895. Într-un articol apărut la Budapesta, grădinarul spune că în mijlocul parcului trebuia să existe un bazin cu apă. În zona de la intrare urmau să fie plantaţi trandafiri care nu cresc foarte mult, iar în stânga şi în dreapta sunt trandafiri de cinci metri amenajaţi în stil de amfiteatru.
Realizarea unui parc al rozelor se află şi în dorinţa noii administraţii române, după primul Război Mondial. În 1919, Mihai Demetrovici devine şeful horticulturii, care împreună cu Árpád Mühle, sprijinit şi de englezoaica Doris, soţia comandantul oraşului, Ion Sâmboteanu, duc la bun sfârşit planul.
Planul Parcului Rozelor din Timişoara a fost prezentat în 13 mai 1929, în cadrul unui congres naţional al cultivatorilor de trandafiri din România.
Parcul care se întindea pe 25.170 de metri pătraţi a fost unic în felul său în Europa. Avea 1.200 de soiuri de trandafiri. Fiecare soi avea o tăbliţă pe care era trecut şi numele celui care l-a donat.
Aşadar, realizarea Parcului Rozelor din Timişoara, în 1929, nu îi aparţine lui Wilhelm Mühle, care a murit în anul 1908. Meritele le revin lui Árpád Mühle, Mihai Demetrovici şi Doris Sâmboteanu.
Informaţiile legate de povestea Parcului Rozelor din Timişoara aparţin istoricului Lajos Kakucs, care trăieşte în Germania.
Citiţi şi:
Primăria Timişoara ridică un bust şi cu Árpád Mühle, adevăratul proiectant al Parcului Rozelor
FOTO Protest fără precedent pentru un monument istoric din Timişoara: "Salvaţi Casa Mühle!"
Se încarcă comentariile...
