Producătorii comediei „Nuntă în Basarabia”: „Ne era teamă că nu vom putea scoate filmul din ţara lui Voronin”

Victoria Roibu şi Vlad Logigan interpretează rolurile principale în filmul „Nuntă în Basarabia”

Dan Raţiu, producătorul filmului care a avut premiera în această toamnă în România şi în Republica Moldova, îşi aminteşte despre momentele de la filmările peliculei, începute, în 2008, în Chişinău, încă pe vremea guvernării comuniste a lui Voronin.

„Nuntă în Basarabia", un film despre diferenţe culturale între români şi alţi români, a fost filmat în întregime în Chişinău, în anul 2008, când basarabenii erau conduşi de comunişti. „Am obţinut toate autorizaţiile fără probleme. Singurul lucru de care ne era frică era că nu vom putea scoate pelicula din Moldova", a povestit Dan Raţiu, producătorul filmului. Acesta spune că singurele momente în care a simţit că este într-o ţară guvernată de seceră şi ciocan au fost cele în care erau „protejaţi" de miliţieni în timpul filmărilor. „Dar nu ne-au spus niciodată nimic. Pur şi simplu stăteau acolo şi ne urmăreau".

Raţiu mai spune că, dacă ar fi rămas Voronin la putere şi astăzi, premiera filmului „Nuntă în Basarabia" ar fi avut loc oricum. „Poate că filmul ar fi avut impact şi mai mare dacă rămânea Voronin. Poate că nu rula atâta timp, dar rula oricum", a mai spus Raţiu. „Nuntă în Basarabia" este proiectat în cinematografele de peste Prut deja a cincea săptămână. Producătorii se gândesc să-l introducă şi în săli de cinema din oraşele moldoveneşti Bălţi, Cahul şi Ungheni. „Vom pune şi subtitrare în limba rusă", a promis Raţiu.

Un iureş dulce-amar. Asta e impresia pe care ţi-o lasă pelicula plină de culoare regizată de Nap Toader sau Napoleon Helmis, care a arătat publicului din două ţări rezultatul experienţelor sale personale. „Nuntă în Basarabia” este, în primul rând, aşa cum o descriu cei care au lucrat la film, o poveste de dragoste. Doi tineri, Vlad şi Vica, el, din Bucureşti, ea, din Chişinău, decid să facă o nuntă cu dar în Republica Moldova.

„Nap mi-a povestit odată experienţa nunţii lui, el fiind căsătorit cu o basarabeancă. Şi atunci i-am spus că din asta poate ieşi un film extraordinar”, a început povestea Dan Raţiu, producătorul filmului. Helmis confirmă că vizitele la socri, trecerile de pe un mal al Prutului pe celălalt, l-au inspirat pentru scenariu. Nunta lui, în schimb, nu a fost chiar atât de explozivă cum este cea din film. „Mie nu mi s-au întâmplat toate lucrurile care li se întâmplă personajelor. A fost mult mai bine”, a afirmat, râzând, regizorul.

Râde cine poate



Conflictul dintre două grupuri de români şi oferirea unei soluţii, relaxarea, este tema şi în acelaşi timp mesajul filmului. „Îl simţi şi când mergi pe stradă acolo, în Chişinău. E un fel de tensiune”, a remarcat Napoleon Helmis. „Este o poveste despre toleranţă. Despre diversitate, care este foarte frumoasă. Prin diferenţele sale, Basarabia are valoare adăugată în cultura românească”, a confirmat şi producătorul timişorean, Dan Raţiu.

Deşi scoate în evidenţă chestiuni „grele”, cum ar fi suspiciunea pe care basarabenii o au faţă de oamenii din România, teama, inconştientă, că sunt luaţi în râs de „fraţii români”, pe care mirele bucureştean le primeşte ca pe nişte palme atunci când ajunge pe „teritoriul” socrilor săi, filmul le prezintă într-o comedie de calitate. „E mai uşor de digerat, de înţeles conflictul aşa”, a explicat Helmis.

Semnul diferenţei



Filmările au început, în 2008, cu un buget de 500.000 de euro, din care mai puţin de un sfert provenea de la Centrul Naţional de Cinematografie. „Ne-am clasat, în sesiunea respectivă, din 2006, pe penultimul loc, pe lista câştigătorilor. Pe primul loc a ieşit «Supravieţuitorul» lui Sergiu Nicolaescu. A luat 20 de miliarde”, şi-a amintit producătorul. Toată pelicula a fost filmată în Republica Moldova, făcând din „Nuntă în Basarabia” primul film românesc turnat în totalitate într-o ţară străină. „Am avut un buget atât de restrâns, încât nu am mâncat nici la restaurant. În cantina în care am filmat acolo şi luam masa”, a spus Raţiu. Echipa românească de producţie avea 15 persoane, printre care şi actorii, restul au fost din Republica Moldova. Schimbarea ecartamentului trenurilor, la graniţa dintre Basarabia şi România, a fost un moment important pentru film. „Când vede asta, spectatorul înţelege că se află la graniţa dintre două culturi. Este primul semn de diferenţă”, a punctat regizorul.

Premii pentru „Nuntă în Basarabia”



Filmul a primit Premiul Special al Juriului la Black Nights Film Festival de la Tallin, Estonia, în decembrie 2009. A fost, de asemenea, prezentat la festivaluri în Rusia, Canada, Egipt şi Africa de Sud. Un critic de film din această ţară a caracterizat pelicula drept „wedding as hell comedy”. Cel mai mare succes, spun producătorii, l-a avut la Chişinău, unde, la primele reprezentaţii, publicul a aplaudat în timpul filmului. Pelicula rulează şi la cinematografe din Cluj şi Oradea.