Tornade, energie solară şi alte fenomene ale naturii explicate cu veioze, foen şi PET-uri pline cu apă

La Universitatea de Vest din Timişoara a fost deschisă expoziţia „Experimentarium" unde pot fi admirate lucrările unor studenţi ingenioşi. Studenţii de la Facultatea de Fizică vor să îşi promoveze pasiunea printre elevi.

Au renunţat la formule de calcul şi cifre şi au încercat să explice fenomenele naturii cu obiecte din viaţa de zi cu zi. Studenţii de la Facultatea de Fizică din Timişoara au pregătit o serie de experimente care să le explice celor mai mici fenomene fizice complicate sau chiar aparent banale.

Tornadă în sticlă

„Noi am reprodus efectul de tornadă, utilizând două sticle de plastic şi doi litri de apă. Important este să rămână un gol în cele două sticle, aşadar, sticla nu trebuie umplută de tot", a explicat Laura Turcu, studentă în anul I la Facultatea de Fizică de la Universitatea de Vest din Timişoara (UVT).

Sfercoci Sergiu a încercat să redea fenomenul de conservare a impulsului. Ceea ce facem noi aici este să demonstrăm teoreme, pe care le transpunem în experimente, utilizând obiecte cât mai cunoscute. Noi am redat teorema în trei variante, utilizând leagănul lui Newton, un magent cu cablu cu două înclinaţii şi două mingi cu mase diferite", a spus studentul din anul I.

Energia de la veioză

Adrian Cătană este un îndrăgostit incurabil de fizică. Masterand la Facultatea de Fizică de la UVT, tânărul spune că pasiunea lui a început încă din clasa a VI-a şi i se datorează profesorului său care a încurajat experimentele la oră. Acum, el visează să poată transmite aceeaşi pasiune şi altor generaţii, arătându-le că fizica este legată de viaţa de zi cu zi. La „Experimentarium", Adrian a explicat un fenomen care se întâmplă cu cometele din spaţiu, utilizând o elice şi o veioză.

„Am încercat să explic funcţionarea unui dispozitiv simplu care pune în evidenţă radiaţia, mai bine zis presiunea radiaţiei electromagnetice. E vorba despre o elice foarte mică şi uşoară, care se afla într-o incintă vidată, pentru ca frecarea cu aerul să fie foarte mică. Era un vid destul de înalt, era puţin aer acolo şi datorită faptului că aceea incintă cu elice era pusă în faţa unei veioze, lumina care venea, lovea aripioarele. Acestea aveau o faţă înnegrită, astfel încât pe faţa înnegrită, lumina era absorbită în mai mare cantitate decât pe cealaltă faţă. Drept urmare, era o diferenţă a intensităţii ciocnirii între cele două feţe şi morişca era pusă astfel în mişcare. Este acelaşi efect pe care îl observăm la comete, care, în mişcarea lor pe orbită, în jurul soarelui, îşi păstrează coada tot timpul în direcţie opusă soarelui", a explicat acesta.

„Ideea ne-a venit acum doi ani, odată cu panica creată de experimentul de la Geneva. Ne-am gândit atunci că multă lume nu ştie ce presupune fizica", Mădălin Bunoiu, cancelar la Facultatea de Fizică.

„Experimentele m-au făcut să gândesc oarecum fizica în termeni foarte concreţi, ca fiind legat de viaţa de zi cu zi. Formulele vin doar să completeze acele experimente", Adrian Cătană, masterand Facultatea de Fizică.