Adelina Suvergel cu talent pe urmele pianiştilor ruşi

Tânăra timişoreancă are muzica în sânge, însă a început lecţiile de pian mult mai târziu decât alţi colegi.

În mod paradoxal, deşi a avut pian în casă toată viaţa, Adelina nu a început să cânte decât la vârsta de 10 ani. „Eu am primit pian chiar în ziua în care m-am născut. Însă nu ştiam să cânt la el şi nici nu m-a interesat, până în momentul în care părinţii mei au vrut să-l vândă. Atunci, pe când aveam cam 10 ani, tata s-a pus să-l acordeze şi a început să cânte. Eu m-am pus lângă el şi îl imitam, cântam cu o octavă mai sus. Nu i-a venit să creadă că nu greşesc, cântam exact ce cânta el, s-a hotărât să nu vindem pianul şi să iau şi lecţii”, a povestit Adelina Suvergel.

Nimic fără pasiune

După acel moment, tânăra a urmat paşii normali pentru o carieră în muzică. Tatăl ei a încercat să-i deschidă apetitul pentru vioară, dar Adelina nu şi-a pierdut interesul pentru pian. „Am început mai târziu decât alţii, în clasa a IV-a, la Şcoala Populară de Arte. Apoi am trecut la Liceul de muzică, am făcut pian cu doamna Capetanovici Adela, iar mai târziu am trecut şi la Facultatea de muzică, la clasa doamnei Bodo Maria. Acum sunt la masterat, tot la dumneaei”, a spus pianista. Faptul că, cu puţine excepţii, muzicienii nu fac mulţi bani în România nu o afectează deloc pe tânăra bănăţeancă.
„Dacă faci muzică doar pentru a face bani, nu cred că vei avea prea multe satisfacţii. Bine, poţi să te faci profesor, ai salariu, îţi merge vechimea, dar dacă vrei să cânţi şi să apari pe scenă, de multe ori prinzi concerte care sunt neplătite şi mergi din plăcere”, a spus Adelina.

Aceasta consideră că pasiunea este elementul primordial în muzică. „Dacă nu ai pasiune, e foarte greu să depăşeşti un anumit nivel. Majoritatea renunţă în momentul în care termină facultatea. Se gândesc că au făcut ani de şcoală, iar singura opţiune este să se facă profesor de muzică, şi atunci se reprofilează. Nu tot timpul pasiunea reuşeşte să domine, să poţi să îţi spui că îţi place muzica mai presus de orice”, este de părere tânăra muziciană.

Admiră şcoala rusă

Partiturile preferate de Adelina Suvergel vin dinspre Est. „Îmi place să interpretez muzică rusească în primul rând, mai ales romanticii. Începând de la şcoala naţională, cu Ceaikovski, Musorgski, apoi Şostakovski, Prokofiev, Rahmaninov. Mai îmi plac şi ceilalţi romantici, Brahms, Schumann, Liszt. Îmi plac şi clasicii. E greu să spun că-mi place să cânt ceva anume, depinde de stare. Azi mi se potriveşte Mozart, mâine Schumann, depinde”, a spus Adelina.

Întrebări şi răspunsuri
Unde ai vrea să ajungi să cânţi?
Vreau să ajung cât de sus se poate. Oricum, cât trăieşti înveţi, din fiecare experienţă, cu fiecare concert descoperi ceva nou. Fiecare ieşire pe scenă e ceva special, ceva unic.

Ai şi compoziţii proprii?
Deocamdată nu. Pe viitor, poate. Aştept să vină mai multe idei. Câteva au venit, dar aştept mai multe.

Ai vreun model, vreun pianist care te-a influenţat?
Cei mari impresionează întotdeauna, însă nu poţi să spui că unul singur le are pe toate. O combinaţie Argerich, Kissin şi Richter ar fi super. Martha Argerich cântă extraordinar la pian, poartă părul lung şi niciodată nu şi-l prinde în coadă la concerte, dar niciun fir nu i se clatină. Ea şi Evgeny Kissin au fost la festivalul „George Enescu”, în 2008.

Ce-i place
Tânăra timişoreancă este pasionată de tot ce înseamnă muzică. „Îmi place muzica la nebunie, aş studia zi şi noapte”, a mărturisit pianista.

Ce nu-i place
„Nu-mi place să fiu stresată, vreau să-mi fac treaba liniştită, fără factori de stres din afară”, a spus Adelina Suvergel.

Profil
Născută. 8.02.1987, Timişoara.
Educaţie. Facultatea de Muzică Timişoara.
Experienţă. 13 ani de pian.