Ziua Marinei pe Bega şi visul timişorenilor de a avea din nou un canal navigabil GALERIE FOTO
0
Pentru al treilea an consecutiv, timişorenii au sărbătorit pe Bega Ziua Marinei Române, în zona vaporului D’Arc.
Garda de Onoare a Brigăzii 18 Infanterie Banat, renumiţii militari Scorpionii Galbeni, Fanfara Garnizoanei Timişoara şi oficialităţile locale au marcat Ziua Marinei în zona vaporului D’Arc. Ceremonia a inclus salutarea Drapelului de luptă, intonarea imnului de stat al României, cât şi dezvelirea unei plăcuţe comemorative dedicate aniversării a 280 de ani de la prima cursă a unui vapor pe Bega, până la Pancevo, urmat de lansarea la apă a ancorei de flori, în memoria eroilor marinari.
GALERIE FOTO
Evenimentul fastuos vine într-un moment în care timişorenii trăiesc din amintirile vremurilor în care pe Bega se transportau anual 500.000 de persoane, când din Portul Timişoara se putea ajunge până la Rotterdam! Înainte de Primul Război Mondial, navigau pe canal 563 de ambarcaţiuni comerciale.
De mai bine de zece ani se încearcă redarea canalui circulaţiei navale. Bega are o lungime de 114 kilometri, dintre care 44 de kilometri pe teritorul României. Navigaţia pe Bega este o prioritate pentru adminstraţia locală.
“Printre preocupările principale pe următorii patru ani este redeschiderea transportului public pe Bega. S-au realizat deja paşi prin decolamatare şi consolidarea malurilor. Există un proiect de anvergură privind modernizarea malurilor, după care vor putea apărea primele ambarcaţiuni care vor realiza transportul public local pe Bega. Atunci vom putea vorbi din nou de navigaţie pe Bega”, a spus Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.
Oferta de sprijin din Olanda
În 2001, cu ocazia vizitei la Timişoara a Reginei Beatrix al Olandei, autorităţile locale au primit o ofertă de împrumut pentru realizarea studiu de fezabilitate în vederea reluării navigaţiei pe Bega.
La sărbătoarea Zilei Marinei a participat şi Marius Popa, consulul onororifc al Ţărilor de Jos, care a ţinut să precizeze aportul olandezilor în construirea canalului.
“Timişoara are o legătură cu Olanda prin canalul Bega. Cei care au contribuit la realizarea acesti opere hidrografice au fost inginerii olandezii. Sperăm ca Timişoara să poată beneficia din nou de navigabilitate pe Bega, iar consulatul olandez îşi va da sprijinul în consultaţii”, a declarat Marius Popa.
Trebuie lungită ecluza de la Sânmihaiul Român
Alexandru Bărboi, şeful Oficiului de Căpitănie Timişoara, este încrezător în viitoul canalului. Căpitanul susţine că principala problemă este leată de refacerea ecluzei de la Sânmihaiul Român.
“Din punct de vedere al gabaritului Begăi el este şi acum navigabil. Trebuie făcute semnalizările pe mal, debarcaderele, care nu costă mult şi în oraş se poate deja naviga. S-a realizat şi regulamentul de navigare, care trebuie publicat în Monitorul Oficial. Problema este la ecluza de la Sânmihai, care momentan este dezafectată. Ea a fost construită între anii 1901-1916. Acum trebuie lungită, Bega putând apoi să primească din partea UE atestatul de canal navigabil de categoria patru. Nici repararea ecluzei nu costă mult”, a declarat Alexandru Bărboi.
Bega a fost decolmatat însă pentru a putea menţine curăţenia canalul este nevoie de lucrări de întreţinere. În acest moment, la Timişoara nu există încă o dragă cu care se pot face aceste lucrări, dar Consiliul Judeţean Timiş are în plan cumpărarea unuia.
Istoria navigaţiei pe Bega
În 1728, inginerul olandez Maximilian Fermaunt a realizat proiectul planului de canalizare pentru legătura Bega-Timiş, în ideea de a perfecţiona canalul început de Mercy şi de a asigura debitul necesar nevigabilităţii pe Bega. Acest proiect prvedea construirea unei ecluze la Coştei. Începând din 1732, canalul Bega a devenit navigabil între Timişoara şi Tisa, ajungând principala cale de transport a mărfurilor din Banat până în a doua jumătate a secolului al XIX.
Transformarea râului Bega într-un canal navigabil se datorează în parte şi înfiinţării unei puternice sucursale la Timişoara, în 1750, a Companiei Privilegiate Triste-Rijeka, care comercializa la Adriatica cereale din Banat, cu ajutorul unei flote de 24 de vase.
Ruta pornea de la Timişoara, ajungea pe Tisa, urca pe Dunăre şi apoi pe Sava şi Kupla până la Karlovac.
Prosperitate pe Bega
În 1901-1916 canalul navigabil Bega a fost dotat cu ecluzele existente şi astăzi. Începutul secolului XX însemna un moment de mare prosperitate şi având ecologic, Timişoara devenind unul din oraşele importante ale Ungariei. Acest avânt aducea nevoie de sistematizării oraşului. La acest proiect a lucrat celebrul Ybl Lajos, creatorul Budapestei moderne.
Inginerul Emil Szilard a fost numit inginer şef al Timişoarei, punându-şi priceperea în slujba unui proiect grandios de regularizare a Begăi. Astfel a apărut un singur canal, cel actual, în locul numeroaselor existente.
Se încarcă comentariile...
