Un sat din Banat renaşte şi se civilizează pe muntele de gunoi al timişorenilor

Vasile Tănase încă ia apă din fântână pentru că nu are bani să se lege la reţeaua de apă

În 2010 vor începe lucrările la cel mai aşteptat proiect al judeţului, deponeul ecologic de la Ghizela, care va costa peste 30 de milioane de euro.

Comuna Ghizela se află la aproximativ 50 de kilometri de Timişoara pe drumul spre Lugoj şi este formată din patru sate: Ghizela, Hisiaş, Paniova şi Şanoviţa. Cu o populaţie de aproximativ 1200 de persoane şi 544 de case, comuna este îmbătrânită, majoritatea tinerilor fiind plecaţi.

În 2006 autorităţile judeţene au luat decizia ca viitoarea groapă de gunoi a judeţului să se construiască pe raza localităţii Ghizela. Hotărârea a fost luată după ani de zile în care locaţia a fost schimbată pentru că cetăţenii din Covaci, una din destinaţiile iniţiale ale gropii de gunoi, nu au fost de acord să primească deşeurile judeţului. După consultarea localnicilor din Ghizela, cărora li s-a promis că dacă acceptă groapa de gunoi, vor primi apă curentă, canalizare, drumuri şi locuri de muncă, oamenii au acceptat.



„Până acum a fost deja introdusă apa în Şanoviţa şi în Ghizela. Aici este 70 la sută din populaţia comunei. Mai avem realizate forajele în celelalte două sate, urmând ca de anul viitor să fie introdusă apa”, a spus primarul localităţii, Timotei Ursu.

„Ne-a bătut truda”

Acesta a mai spus că s-a depus şi proiectul de finanţare pentru canalizare şi se aşteaptă un răspuns. Tot datorită deponeului a fost asfaltat drumul care duce spre localitate şi pe care urmează să circule maşinile cu gunoi. Părerile oamenilor sunt împărţite în privinţa deponeului. Printre localnici sunt şi cârcotaşi care nu sunt de acord ca groapa de gunoi să le vină la nas. „Nu mi se pare o idee bună să se facă la noi pentru că o să vină un miros de ne-a bătut truda. Nu am iscălit nimic”, a spus Maria Paşca (foto jos stânga), o localnică din Ghizela.



Un alt localnic susţine însă că ideea este potrivită. „De ce să nu vină? Să vină să se construiască şi la noi ceva, să aibă tinerii de lucru”, a spus Vasile Tănase (foto jos), unul dintre fermierii din localitate, care creşte peste 100 de capre. Oamenii spun că au apă la robinet, dar nu pot să o bea. „Mi se pare nepotrivit, pentru că o să fie periculos pentru copii. Apa nu este bună nici acum, uneori miroase a mortăciune, o folosim numai pentru spălat că nu se poate bea”, a spus Monica Ianoş.



Primarul Timotei Ursu a spus că aducerea gropii de gunoi în apropierea comunei nu va afecta condiţiile de mediu ale localităţii. „Deponeul o să fie în afara localităţii, maşinile o să treacă prin sat doar pe o porţiune de 100 de metri prin dreptul a trei case”, a spus Timotei Ursu.
Acesta a mai spus că trebuie respectate normele europene de mediu, fiindcă, în caz contrar, el va fi primul care anunţă Garda de Mediu. Pentru a fi convinşi că deponeul nu-i afectează, oamenii au fost duşi la Arad, pentru a vedea cum se depozitează gunoiul acolo. „Au fost la început şi oameni care s-au opus, dar au mers la Arad şi au văzut condiţiile”, a mai spus primarul.

Proiect cu probleme

Groapa ecologică a fost un subiect controversat. Aceasta ar fi trebuit terminată în urmă cu un an. Primele probleme au apărut la stabilirea locaţiei, mai apoi de pierderea finanţărilor, iar în ultima fază licitaţiile de construire au fost contestate. Într-un final, lucrarea a fost adjudecată de firma Confort, patronată de „regele asfaltului din Banat”, Georgică Cornu. Lucrările vor începe în 2010. Până atunci, primăria Timişoara a ales să cumpere o staţie de împachetat gunoiul, utilaj ce face deşeurile baloţi.

"Să vină groapa să se construiască şi la noi ceva, să aibă tinerii de lucru".
Vasile Tănase, localnic