AMINTIRI DIN RĂZBOI Fostul director al faimoasei fabrici Kandia a scos oamenii de sub dărâmături după bombardamente

Ladislau Schimmerling povesteşte ororile din anii '40, petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe atunci un tânăr de doar 15 ani, timişoreanul participa la „apărarea pasivă" şi îndura zi de zi bătăile şi răutăţile celor din jurul său.

Ladislau Remus Romulus Schimmerling, un nume mult prea lung al unui tânăr care în 1941 avea doar 15 ani. Deşi era elev în cadrul liceului C.D. Loga din Timişoara, Ladislau a fost obligat să întrerupă şcoala, fiind evreu, şi a fost nevoit să facă muncă obligatorie. Curăţirea zăpezii din parcuri nu a reprezentat o problemă prea mare pentru tânărul timişorean, până când au început bombardamentele. „Se numea apărare pasivă. În timpul bombardamentelor, am avut sarcina să scoatem victimele de sub dărâmături, apoi făceam gropile comune la Mehala, unde se înmormântau decedaţii. Era un lucru înfiorător, mai ales că eram un copil", a povestit bărbatul de 84 de ani.

Diploma de inginer

„După ce săpam gropile, participam şi la funeralii. Era o morgă acolo, la cimitir, unde erau depozitate toate victimele bombardamentelor. Cei decedaţi erau puşi în nişte coşciuge gata pregătite, apoi duşi întâi la morga din Mehala, vara, căldură... Multe cadavre nici nu se mai puteau recunoaşte, iar gropile pe care ne puneau pe noi să le săpăm erau morminte comune pentru 10-15 persoane. Tot săpând, uneori dădeam şi peste alte morminte mai vechi. Teribil!", şi-a amintit Schimmerling.

Pentru că jumătate din zi mergea să facă norma de muncă obligatorie, în cealaltă jumătate Ladislau lucra la o fabrică de produse zaharoase, unde învăţa meserie, devenind, pe rând, ucenic, calfă şi maistru. La finalul războiului, tânărul şi-a continuat liceul la seral, apoi a absolvit facultatea în Bucureşti şi a primit diploma de inginer. În anii '70, Ladislau Schimmerling a devenit director al fabricii de produse zaharoase Kandia.

Dat afară de la liceu

Cu puţin timp înainte să i se interzică să mai meargă la şcoală, Ladislau a fost ascultat la catedră împreună cu alţi colegi şi a primit nota 6, din partea unui profesor legionar. Un coleg român a primit nota 4 şi a fugit după profesor pentru a-i cere socoteală în legătură cu diferenţa dintre note. „Îmi amintesc că profesorul s-a întors şi i-a dat două palme, iar eu am îngheţat. I-a spus: «Dacă el, ca jidan, a ştiut cât a ştiut, tu trebuia să ştii de două ori mai mult decât ştie ele!». N-o să uit niciodată momentul, noi aşteptam din clipă în clipă să fim daţi afară. Într-adevăr, după câteva zile a venit o circulară în baza căreia am fost toţi exmatriculaţi", a mai povestit Schimmerling.

Bătaia zilnică

Pentru Schimmerling, ororile războiului au însemnat mai ales răutăţile pe care trebuia să le îndure de la ceilalţi oameni. „De exemplu, am avut un vecin care locuia pe aceeaşi stradă cu mine, care mă aştepta mereu când eu veneam de la şcoală şi îmi dădea câte o lovitură pentru că eram evreu. Mă bătea de fiecare dată şi căutam să ocolesc locul acela, să nu mă întâlnesc cu el. Nu era român, era german", a mai spus Ladislau Schimmerling. Peste ani, s-a produs o coincidenţă ciudată. Timişoreanul a devenit pe rând şef de producţie, inginer şef şi mai apoi director al fabricii Kandia. Acelaşi bărbat care îl agresase în copilărie a venit la el pentru a-i cere să-l angajeze pe postul de frigotehnist. „A avut acest tupeu, pentru că noi aveam un loc liber. Nu l-am angajat, am chemat portarul să-l scoată afară", a încheiat Schimmerling.

VEDEŢI O GALERIE FOTO CU FOSTUL DIRECTOR AL FABRICII KANDIA DIN TIMIŞOARA

CITIŢI ŞI:

A supravieţuit taberelor de muncă obligatorie şi mizeriei

A supravieţuit ororilor din lagărele naziste Auschwitz şi Dachau