Primari pe viaţă în localităţile din vestul ţării

Cel mai longeviv primar este Ioan Balint, din comuna bihoreană Uileacu de Beiuş. „Adevărul de Seară“ a întocmit topul edililor cu cele mai multe mandate consecutive din Vestul ţării.

La 61 de ani, Ioan Balint, primarul din Uileacu de Beiuş (judeţul Bihor), a schimbat patru preşedinţi. Avea 35 de ani când a ajuns primar în comună, după ce o perioadă a lucrat ca maistru electrician. De atunci a fost mereu la cârma comunităţii locale, conducând destinele a peste 2.300 de bihoreni, majoritatea de naţionalitate română.

După cinci campanii electorale, Balint pare hotărât să iasă la pensie de pe fotoliul de primar. Despre tranziţia de la comunism la democraţie, cel mai „longeviv” primar din Vest spune că aceasta are atât părţi bune, cât şi rele.  „Înainte de 1989, primarii erau selectaţi riguros, după ce făceau o şcoală unde învăţau cum să vorbească, psihologia conducerii, o conduită. Acum, poţi fi borfaş sau interlop, dacă ai voturi, ajungi primar”, constată Balint.
Acesta consideră că sătenii l-au votat pentru că este mereu la dispoziţia lor. „Nu sunt un simplu funcţionar, cu orar fix. Ştiu la ce oră plec la muncă, dar niciodată când mă întorc”, povesteşte primarul. „Experienţa dobândită în comunism m-a ajutat să fiu primar şi acum”, crede cu tărie Ioan Balint.



Două decenii la primărie

Una dintre cele mai mari comune din judeţul Arad, şi ca număr de locuitori şi ca întindere, e legată de două decenii de primarul Florin Farcaşiu. De 20 de ani conduce neîntrerupt destinele comunei Tîrnova, iar în ianuarie 1990, când a fost numit primar, era cel mai tânăr edil local din judeţ. Atunci, când încă nu se stinseseră ecourile Revoluţiei, Florin Farcaşiu făcea parte din comitetul Frontului Salvării Naţionale şi s-a trezit pur şi simplu că i se oferă conducerea localităţii până la organizarea primelor alegeri libere.

„Cineva a propus ca funcţia să fie preluată de fostul secretar de comună, însă acesta a refuzat. Apoi altcineva a propus ca primar să fie cel mai tânăr. La vremea aceea, aveam 24 de ani. Aşa am ajuns primar“, mărturiseşte Florin Farcaşiu.

Şi a rămas primar până astăzi, alegând să candideze de fiecare dată pentru că mai avea ceva de terminat sau o promisiune de onorat faţă de cei 7.000 de locuitori ai comunei. Localnicii din Tîrnova­ susţin că de fiecare dată când au fost alegeri au pus ştampila „votat“ pe numele actualului primar pentru că-i respectă.
„L-am votat întotdeauna pentru că ne respectă, ne dă «bună ziua» şi nu se uită de sus la noi. Dacă nu poate să facă ceva, ne explică”, spune un localnic din satul Drauţ, Ion Bunescu, în vârstă de 70 de ani.

Primarul ciclovenilor

Cum au scăpat de comunism, ciclovenii şi-au şi ales un lider, care de 20 de ani le gospodăreşte comuna şi, din spusele localnicilor, o face bine. Acestora nu le vine să creadă că într-o comună îndepărtată de reşedinţa de judeţ au o şcoală cum multe comunităţi visează, o grădiniţă dotată la standarde europene  şi o şosea principală bună, pe care se circulă normal. Acestea sunt numai câteva dintre secretele unui mandat „pe viaţă”. Gheorghe Puia Percea este primarul comunei Ciclova Română, din judeţul Caraş- Severin, de la primele alegeri democratice care au avut loc în România, în urmă cu 20 de ani. De atunci, la Ciclova Română statul nu mai cheltuie bani nici măcar pentru cel de-al doilea tur de scrutin.

Puiu Percea câştigă competiţia de prima dată, cu multe peste 50 la sută din preferinţe „În toţi anii aceştia am fost ales chiar din primul tur. Mă aflu la cel de-al cincilea mandat”, a mai spus acesta. Ciclova Română este situată în sudul Banatului, pe valea râului Valea Lungă, numit şi râul Ciclovei, la sud de oraşul Oraviţa. Are două localităţi aparţinătoare, Ilidia şi Socolari. Printre obiectivele turistice din apropiere se regăsesc Rezervaţia naturală Rol-Beuşniţa sau Cheile Nerei.

Şef peste cel mai sărac oraş

Ilie Botgros este cel mai longeviv primar din judeţul Hunedoara şi, în ciuda faptului că „păstoreşte” cea mai săracă localitate din judeţ, primul oraş ameninţat de faliment din ţară, se bucură, de 20 de ani încoace, de încrederea concetăţenilor săi.

Edilul şef al oraşului Aninoasa, fostă localitate minieră, are câteva proiecte importante pentru comunitate, realizate pe bani puţini în cele cinci mandate, iar acest lucru a contat în ochii alegătorilor.

Oraşul se zbate în sărăcie, mai ales după închiderea minei, iar administraţia locală a fost la un pas de a-şi declara falimentul, dar Ilie Botgros are un plan de a ieşi din criză şi vede o localitate înfloritoare peste câţiva ani. Nici integrarea în Uniunea Europeană n-a adus bogăţia în localitate pentru că este o comunitate micuţă, iar proiectele mari ar trebui cofinanţate de la buget, dar nu sunt bani.

„Ne-am asociat cu Vulcanul (n.r. localitatea învecinată). Este singura şansă să accesăm proiecte europene. Până acum am făcut împreună serviciul de salubritate şi mai avem proiecte comune. Mandatele au fost la fel şi după ce am intrat în UE”, susţine primarul. Proiectele vizate de primarul Botgros sunt un muzeu subteran al mineritului, unicat în Europa, şi un parc de distracţii.

Cel mai bătrân edil este apreciat de localnici

Comuna Uileacu de Beiuş, păstorită de Ioan Balint, cel mai vechi primar din Vestul României, este situată în partea de Vest a Depresiunii Beiuş, pe râul Crişul Negru. Comuna are în componenţă patru sate (Uileacu de Beiuş, Forău, Prisaca şi Vălanii de Beiuş), însumând 2.336 de locuitori. Potrivit primarului, cei mai mulţi dintre săteni trăiesc din agricultură. „Este un om foarte bun. Când mi-a murit soţul m-a ajutat cu documentele necesare, oferindu-se să le ducă el unde trebuiau depuse”, spune Tereza Nemeth (foto), în vârstă de 81 de ani.

Ioan Simoc de la Pietroasa a făcut administraţie şi pe vremea PCR

Ioan Simoc, primarul din Pietroasa (judeţul Timiş) are deja patru mandate la activ în România democratică. A mai făcut administraţie mult timp, înainte de 1989, în statul comunist, ca secretar PCR. În democraţie a fost ales în anul 1996. S-a născut şi a crescut în Crivina de Sus, situată la poalele Munţilor Poiana Rusca, o zonă binecuvântată cu o privelişte ieşită din comun, dar şi cu renumitele tabere de vacanţă de la Poieni Sat şi Poieni Strâmbu. Înainte de 1989 a fost secretar de partid, iar apoi a lucrat ca director chiar la tabere.

„Ştiu că toţi cei care candidează pentru un post de primar vin cu promisiuni. Dar eu am venit aici cu gândul să fac ceva pentru oamenii de aici. Am pus suflet în tot ce am făcut. Ca dovadă că nu i-am minţit este faptul că am fost votat de fiecare dată“, a declarat Simoc.  Ajuns pe postul de primar al localităţilor Crivina de Sus, Fărăşeşti, Pietroasa şi Poieni, Ioan Simoc s-a străduit să aducă satele mai aproape de lumea civilizată.

Tabere prăbuşite

„Introducerea iluminatului public are o prioritate. Apoi, pentru că nu se prindea niciun post TV, am adus un translator pentru a prinde măcar TVR1. Acum există şi cablu în sat”, a mai spus primarul. Cea mai mare durere pentru Simoc a fost aceea că nu a putut opri prăbuşirea taberelor de vacanţă de la Poieni Sat.