Sentința prin care soția fostului procuror general al României a fost „albită” în dosarul mafiei imobiliare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Notarul Safta Criste, soția fostului procuror general al României, Mircea Criste, a fost urmărită penal dosarul în privind afacerile cu terenuri cu acte false.Zece persoane au fost trimise în judecată. Safta Criste a fost scoasă de sub urmărire penală și a primit o amendă administrativă de 1.000 de lei. Instanța a anulat și această amendă, judecătorul anulând punct cu punct acuzele procurorului.

Ancheta din dosarul mafiei imobiliare a scos la iveală faptul că notarul Safta Criste a legalizat documente falsificate, folosite de escroci pentru a pune mâna pe terenuri. Potrivit procurorului, notarul a încălcat mai multe proceduri, obligatorii, în legalizarea actelor. Spre exemplu, procurorul a arătat că Safta Criste nu a certificat copiile depuse de persoana care s-a prezentat sub identitate falsă, nesocotind dispozițiile legale privind identificarea persoanei și a domiciliului celui care s-a prezentat sub numele fals de Berger Robert. De asemenea, Safta Criste a fost acuzată de neglijență și pentru că nu a cerut traducerea documentelor din limba maghiară în limba română, dar și pentru că nu a solicitat prezența unui interpret de limbă maghiară.

CNP-ul lui Trfu Schroth, folosit ilegal

În documentele de la dosar procurorul mai arată că, deşi notarul a încălcat din start procedura, actele au fost finalizate, iar de aici a urmat eroare după eroare. Ionelaş Cârpaci a început să caute clienţi pentru terenul luat cu acte false. Astfel s-a ajuns la Jabri Tabrizi, care a dat actele spre verificare notarului cu care lucrează, Ana Claici. Aceasta a descoperit că într-unul din documentele lui Robert Berger apare CNP-ul lui Trifu Scroth, ţiganul tranşat la Medicină. Potrivit procurorului Angelina Tufariu, Ana Claici i-a comunicat Saftei Criste că a apărut o greşeală, iar aceasta a încercat să repare erorile încălcând o serie de proceduri. „A întocmit o încheiere de rectificare în care preciza că maghiarii nu au CNP, ceea ce este fals, maghiarii au  CNP. De asemenea, modificarea trebuia făcută pentru toate exemplarele procurii şi pentru că Berger Robert era cetăţean maghiar, trebuia transmisă încheierea prin judecătorie”, a mai arătat procurorul.

Chiar dacă a reținut că a comis aceste fapte, procurorul Angelina Tufariu a scos-o de dub urmărire penală pe Safta Criste și i-a aplicat o amendă administrativă de 1.000 de lei. Notarul a contestat amenda în instanță, iar judecătorul a anulat și această amendă, demontând punct cu punct acuzele procurorului. În sentința emisă la Curtea de Apel, judecătorul Constantin Costea arată că „rolul notarului în această situație se rezumă la a identifica părțile, de a consemna în mod corect voința acestora și de a verifica ca prin autentificarea actului respectiv să nu fie încălcate normele de ordine publică ce ar putea avea consecințe și asupra altor persoane”.

„Nu este rolul notarului să...”

În motivarea sentinței prin care judecătorul a anulat sentința se mai arată că „nu este rolul notarului să verifice dacă imobilele care fac obiectul procurii speciale au fost dobândite ilegal de către mandant”. 

„Este excesiv să se susțină că prin prezența unui interpret autorizat, prin traducerea actelor de indentitate, prin depunerea unor anexe care să fie semnate de toate părțile etc..., activitatea infracțională a celor două persoane ar fi fost împiedicată și nu s-ar fi mai ajuns la situația în care s-ar fi încercat înșelarea unor posibili cumpărători”, se mai arată în sentința Curții de Apel. 

Judecătorul a mai găsit o motivație și pentru folosirea ilegală a CNP-ului lui Trifu Schoth. „Este adevărat că în procura autentificată s-a consemnat, din eroare, un alt CNP față de mandantul Berger Robert, dar acest tip de erori pot fi remediate printr-o încheiere de către notar, ceea ce în speță s-a și făcut de petentă, însă comunicarea acestei încheieri nu s-a mai reușit deoarece, potrivit afirmațiilor petentei, în scurt timp organele de anchetă s-au sesizat cu privire la identitatea falsă a mandantului”, a mai reținut judecătorul în sentință.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite