Ripensia Timişoara; lumina din mocirla fotbalului românesc

Membrii refondatori ai Ripensiei au prezentat noul proiect fotbalistic

Ripensia Timişoara, primul club profesionist din România, înfiinţat în 1928, a fost reînviat şi va juca în sezonul viitor campionatul municipal. Clubul va respecta valorile şi tradiţia bănăţenilor adevăraţi

Ripensia Timişoara a fost primul club de fotbal profesionist din România. A fost înfiinţat în 1928 şi a dispărut în 1948, după venirea comuniştilor la putere. În 2012, a fost reînfiinţat de un grup de timişoreni care au pus bazele unui club organizat după modelul “socios”, cu membri asociaţi având drepturi egale.

Din cei 50 de membrii asociaţi fac parte Radu Suciu, fostul portar al celor de la Poli, în anii 80, Radu Nicosevici, ex-preşedintele clubului Progresul înainte de 1989, Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă, economistul Nicolae Ţăran, omul de afaceri Radu Ienovan, Ioan Vulcănescu, fost junior la Ripensia.

FC Ripensia Timişoara a redobândit statutul juridic conform hotărârii Judecătoriei Timiş, iar din acest sezon, clubul va fi înscris în campionatul municipal, din dorinţa de a pornit de jos.

“Avem un buget de 20.000 de euro, iar obictivul nostru este promovarea. Rămâne de văzut dacă şi putem. Avem 27 de jucători tineri, unii dintre ei au mai evoluat până în liga a III-a. Avem de gând să urcăm cu paşi mici”, a spus Radu Ienovan.

„Ripi” va juca pe Electrica

Echipa va fi antrenată de profesorul Ovidiu Olaru şi îşi va disputa meciurile pe terenul “Electrica”. Ripensia şi-a disputat pertidele de pe teren propriu pe actualul stadion UMT, care astăzi este în paragină. Culorile echipamentului sunt cele originale, roşu-galben.

„Nu trebuie să ne fie ruşine că suntem mici şi că vom juca cu Ictar Budinţ, Gottlob sau Valcani. Suntem mici dar vom creşte mari”, a declarat Radu Suciu, care va ocupa pentru următorii patru ani postul de preşedinte la Ripensia.

Ideea s-a născut în urmă cu zece ani, când numele Ripensia a fost rezervat pentru a fi păzit de posibilii uzurpatori, persoane care ar fi dorit să valorifice acest nume în scopuri pur personale. În 2002 a fost înregistrat la OSIM.

„Am venit în acest proict din scârbă pentru ce se întâmplă în fotbalul românesc, dar şi din mândria de a fi timişorean”, a afirmat Marcel Tolcea.

„Ne asumăm ca această echipă să fie a timişorenilor nostalgici, a bănăţenilor adevăraţi, pentru care valorile au fost altele. Peste şase ani am vrea să avem două echipe în liga I. Alte oraşe pot, noi de să nu putem”, a declarat Radu Nicosevici.

Valori sportive, fair-play şi tradiţie

Membri refondatori doresc o echipă care să nu aibe nicio legătură cu actuala lume a fotbalului ronânesc, construit de jos, cu onestitate, răbdare şi devotament. Aceştia susţin că nu sunt proprietarii Ripensiei, ci îl redau tuturor celor care vor să se bucure de el. Toate deciziile luate vor fi transparente, nu se va face politică, nefiind acceptaţi persoane care susţin alte valori decât cele ale sportului şi culturii.

„Spiritul Ripensiei a reprezentat o componenţă remarcabilă a culturii Banatului şi a Timişoarei. Credinţele, valorile, idealurile şi ideile celor de la echipă au făcut din Ripensia un simbol al Banatului”, a spus Nicolae Ţăran.

De patru ori campioni

Din cauza statutului de echipă profesionistă, Ripensia nu a putut evolua în campionatul național până în 1932. Prima participare a adus și primul titlu de campioană. Au urmat alte trei, în 1935, 1936 și 1938. Ripensia a mai câștigat și două Cupe ale României în 1934 și 1936. Prima echipa a Ripensiei îi avea în componenţă pe legendarii Zombory (D. Pavlovici) - Burger, Hoksary (Chiroiu II) - Deheleanu, Kotormany, Lakatos II - Bindea, Beke, Ciolac, Al. Schwartz şi Dobay.