Pescarii de pe canalul Bega nu mai prind decât peşti de mărimea unui deget

Decolmatarea a gonit peştii din Bega. Reprezentaţii Direcţiei Apelor Timiş recunosc că lucrările au dereglat habitatul peştilor, dar nu sunt înrijoraţi. Biologii spun că peştii speriaţi au emigrat în amonte.

În urmă cu doi ani, pescarii de pe canalul Bega se lăudau cu capturi şi de şase kilograme. Acum, după lucrările de decolmatare, stau cu beţele în mână în speranţa să muşte momeala măcar un plătic de mărimea palmei. „Înainte era verdeaţă pe apă. Era şi peşte. După decolmatare nu mai prinzi decât peşti mici. Acum doi ani am prins un avat de şase kile, la podul Traian. Dar am ajuns să fac pescuit sportiv. Ce prind arunc înapoi în apă”, a declarat Teodor Ciuman, fost şofer, acum pensionar şi pescar pe Bega. Pescarii spun că dau la şalău, ştiucă, somn, mihalt şi bibani, dar nu se prind de gârlig decât plătici. „Înainte de decolmatare strângeam zi de zi cam 1-2 kilograme. Acum sunt zile în care mă întorc acasă cu plasa goală. Scot un kilogram de peşte pe lună. Draglinele au speriat peştii”, a spus Ion Dragovan, un alt pescar împătimit. 

„Peştii s-au refugiat în amonte”

Reprezentanţii Direcţiei Apelor Timiş admit că decolmatarea a deranjat habitatul peştilor, dar spun că este doar o periadă de tranzit. „E normal să fugă peştii din zonele în care au fost utilajele. S-a dragat, s-a escavat, era zgomot, iar peştii s-au refugiat spre amonte. Dar se vor întoarce. Nu au dispărut din Bega. Sperăm ca să terminăm lucrările de decolmatare până în decembrie, iar după aceea să avem şi noi şi peştii o viaţă mai bună”, a declarat Titu Bojin, directorul Apelor Banat.



Mofturoşii nu mai trag la undiţă

Biologii vin cu altă teorie. Aceştia spun că, după ce utilajele au răscolit pe fundul canalului, a ieşit la iveală foarte multă mâncare pentru peşti. „Acum au mai multă mâncare, probabil sunt mai sătui şi nu mai trag la undiţa pescarilor. Lăsând gluma, pentru a vedea ce s-a întâmplat trebuie făcută o analiză ştinţifică. E posibil habitatele unor specii să fi fost deranjate. Dar peştii sunt ca păsările, chiar dacă au plecat, se vor întoarce”, a declarat biologul Lucian Pârvulescu.

Ape poluate în întreaga regiune

Mii de peşti au fost găsiţi morţi, în această vară, în lacul de lângă comuna arădeană Tauţ. Lacul adăpostea sute de kilograme de caras. Pescarii au observat că ceva e în neregulă cu peştii, dar au sperat că îşi vor reveni. Specialiştii de la mediu au sosit la faţa locului şi au luat probe, dar rezultatele nu au relevant nicio problemă cu apa, aşa că s-a concluzionat că problema principală a fost căldura, care a creat lipsă de oxigen în apă.



Bârzava poluată

Fauna şi flora de pe râul Bârzava se refac cu greu, după ce apa a fost constant poluată de foştii coloşi industriali ai Reşiţei. Acum, uzinele TMK şi UCMR au fost obligate să respecte normele de mediu, pentru că, peste noapte, s-au trezit cu Uniunea Europeană de cap.  „Acum arată bine Bârzava, sunt şi peşti în râu. Pe vremea comunismului însă, nimănui nu îi păsa de poluare. Avea culoare galbenă râul. Bine că a venit Uniunea Europeană peste noi”, a spus Ilie Berariu, un reşiţean de 50 de ani.

Peşti morţi în Bihor

Sute de peşti au murit în pârâurile Crişul Băiţei şi Sighiştel din Ştei, ca urmare a deversării de reziduuri chimice, în luna august. Analizele autorităţilor au arătat că ar fi fost vorba despre aproape 10 tone de substanţe chimice, deversate în ape.
„Vina s-ar putea să nu fie neapărat a fabricii European Food. Apele folosite de ei sunt preepurate şi apoi deversate în reţeaua de canalizare a oraşului. Ei spun că traseul de canalizare este obturat, fapt pentru care apa se ridică şi ajunge la ajunge la reţeaua de pluvial”, a explicat directorul Gărzii de Mediu Bihor, Călin Mocan.

(Claudia Adjudeanu, Oana Bejenariu, Georgiana Anghel)