Timisoara: PORTRET / Paul Oprea, micuţul Spiderman de Timişoara
0
Dacă puterile supereroului Spiderman s-au declanşat de la o înţepătură de păianjen, în cazul lui Paul, urcările pe bloc şi săriturile de la înălţime se trag din adrenalină.
Profil
Născut. 20 iunie 1991, Timişoara
Educaţie. Clasa a XII-a, Liceul UMT
Experienţă. Practicant freerun
Familie. Necăsătorit
Domnul Spiderman de Timişoara practică din clasa a IX-a freerun, sportul ce constă în sărituri şi căţărări cât mai spectaculoase în mediul urban. Iar acest lucru îl face scump la vedere pe sol. Una dintre vecinele de bloc a lui Paul l-a cunoscut mai bine pe tânăr pe când acesta escalada către geamul apartamentului său, folosindu-se de toate balcoanele.
„Îmi era lene să urc normal pe scări şi mă puneam să mă caţăr pe toate balcoanele până la geamul apartamentului meu. În drum spre etajul final, mereu dădeam faţă în faţă cu o vecină, care era foarte terorizată. Adevărul este că urcam pe la baconul ei, dar în timp s-a obişnuit cu ideea”, a povestit Paul amuzat.
Erou în aer şi pe pământ
Pentru alţi oameni, însă, micuţul Spiderman este cunoscut ca fiind tânărul care trece zebra în mâini şi sare cu backflip de pe ziduri înalte de peste cinci metri. Asemănarea cu supereroul Spiderman nu este întâmplătoare, Paul căutând mereu să ia acasă animale care poposesc singure şi pricăjite în stradă.
„De când mă ştiu am avut toate animalele posibile în casă şi dacă văd vreunul neajutorat pe stradă, nu pot să nu-l iau la mine”, a spus Paul, chiar în timp ce mângâia trist un porumbel cu aripa ruptă din Piaţa Unirii. Partea sensibilă a Spiderman-ului de Timişoara însă trebuie lăsată în urmă atunci când execută sărituri sau acrobaţii foarte riscante pe orice obstacol din oraş.
Box, lupte, fotbal şi gimnastică
Atunci când lasă lumea pământeană în spate, Paul caută mereu senzaţii noi. „Ţin minte că am stat în mâini, pe marginea unei clădiri, de la etajul nouă şi m-am dezechilibrat atunci când m-am uitat la oamenii de jos, dar m-am redresat repede”, şi-a amintit tânărul.
Trecutul micuţului Spiderman explică atracţia pentru freerun. „În liceu am făcut toate sporturile, toate la cluburi, la nivel profesionist. Printre ele se numără gimnastică, fotbal, baschet, box şi lupte. Ziua începea la club şi se încheia seara când mă întâlneam cu băieţii pentru sărituri şi acrobaţii”, a enumerat Paul. Aşa cum se cade unui supererou, Paul o are lângă el pe Ioana, prietena care îi este alături, mai puţin când vine vorba de acrobaţii. „Nu îl înţeleg când sare prin centrul oraşului, mi se pare ciudat”, a punctat Ioana Bereghi. Micuţul Spiderman însă alungă din această repulsie a ei atunci când îi face cercei din pene de păun.
Intrebări şi răspunsuri
La ce anume te gândeşti atunci când te pregăteşti să sari?
Calculez mereu traiectoria şi îmi fac mereu un plan clar cu locul de „aterizare” şi spaţiul unde mă învârt în aer. Cel mai important este însă să nu eziţi înainte de săritură, trebuie să fii încărcat cu adrenalină.
S-a întâmplat vreodată să te accidentezi grav?
Niciodată. Ţin minte doar că am picat odată după ce am sărit de pe zidul din Parcul Botanic şi m-am lovit la cap, nu am avut grijă la rotaţie.
Se observa în copilărie vreo urmă de viitor în freerun?
Singurul lucru de care îmi amintesc era atunci când la trei ani mă urcam pe pat şi săream în braţe la tatăl meu.
Ce-i place
„Îmi place foarte mult natura, cu toate animalele şi plantele din jur, sunt nebun după ele, pentru că te face să te simţi liber”, a punctat Paul.
Ce nu-i place
„Nu îmi plac oamenii nesimţiţi, nerecunoscători şi laşi. În mod special, nu îmi plac oamenii fără suflet”, a spus sigur pe el micuţul Spiderman de Timişoara.
Se încarcă comentariile...
