Timisoara: PORTRET / Filip Condrat, doctorul adâncurilor
0
Inginerul conduce lucrările de curăţare a canalulu Bega, iar pentru o perioadă a devenit timişorean de ocazie.
Profil
Nascut. 08.09.1955, judeţul Tulcea.
Studii. Facultatea de Hidrotehnică Iaşi, 1980.
Ocupaţie. Inginer de 29 de ani
Familie. Căsătorit, are o fată şi o nepoată care e pe drum.
Bărbatul, originar din Tulcea, a avut o copilărie frumoasă într-un sat din Deltă. Nicio vară din viaţa de copil a lui Filip Condrat nu a fost lipsită de peripeţii. „Mergeam cu vacile în fiecare zi. De multe ori lăsam mâncarea pe unde apucam şi mi-o mâncau porcii din zonă. Eram nevoit să prind cu mâna, la scorburi, raci şi somni pe care îi prăjeam. Trecem înot braţul Sfântu Gheorghe de două-trei ori pe zi”, şi-a amintit bărbatul.
Acesta a urmat şcoala generală în localitate, apoi a intrat la liceu, iar mai târziu la Facultatea de Hidrotehnică din Iaşi. În anul întâi de facultate, bărbatul avea să îşi cunoască şi viitoarea soţie, o colegă de facultate cu care s-a căsătorit cu o săptămână înainte de licenţă
Ţintă pentru Saddam Hussein
Imediat după finalizarea studiilor universitare, Filip Condrat a lucrat doi ani în proiectare, după care s-a angajat în diferite locuri, lucrând la consolidări de maluri, regularizări ale cursurilor de apă şi sisteme de irigaţii.
„Oamenii, când merg la medic, spun pe loc ce îi doare. Şi noi suntem medici, dar pământul nu poate să vorbească. Rezultatele se văd peste ani”, a spus inginerul. În 2000, Filip Condrat a plecat în Israel, unde a lucrat în construcţiii civile şi la finalizarea unui tunel. „Evreii sunt oameni cu mult bun simţ. Am avut neşansa să am piciorul în ghips două luni, dar am fost tratat foarte bine”, a povestit bărbatul. Acesta a mai spus că până la prinderea lui Saddam Husserin erau nevoiţi să lucreze cu măştile de gaze agăţate la pantaloni.
„Ţineam acele măşti la noi în cazul în care ar fi avut loc un atac chimic. Inclusiv copiii de la grădiniţă erau pregătiţi cu astfel de măşti”, a mai spus inginerul.
A luptat cu marea în Senegal
Filip Condrat a mai lucrat o perioadă şi în Senegal, unde a condus lucrările de construcţie a unui dig împotriva mării. Tot aici bărbatul a trăit experienţe interesante.
„Oamenii de acolo sunt negri precum talpa de la pantofi, alţii sunt negri şi în palmă. Sunt oameni nevoiaşi, dar sunt harnici”, a spus Condrat. Acesta a simţit în stomac diferenţa dintre o ţară bogată şi una săracă.
„În Israel, cu 200 de dolari îmi cumpăram mâncare pentru o lună, că nu aveam ce să fac cu ea. În Senegal, cu 500 de dolari pe lună duceam o viaţă modestă”, a spus inginerul.
Intrebări şi răspunsuri
La ce lucrări majore aţi participat?
Am fost detaşat la evacuarea navei ucrainene „Rostock” de pe canalul Sulina. Atunci am avut şi un incident, m-am lovit la picior când am vrut să descărcăm un utilaj. Am mai participat şi la curăţarea lacului Snagov, iar acum ecologizez Bega şi îi întăresc malurile.
Ce aţi găsit pe fundul apelor în care aţi lucrat?
Românii, dar nu numai, pentru că am văzut şi în Senegal, consideră apele ca o groapă comună de gunoi în care aruncă tot felul de lucruri pentru că ştiu că nu le găseşte nimeni. Am găsit, mai ales în Bega, fiind o zonă locuită, de la canapele, televizoare şi frigidere până la motociclete, maşini şi chiar bombe.
Ce-i place
„Găsesc o plăcere în tot ceea ce fac. Când eram mic îmi doream să ajung şofer sau frezor, dar am ajuns inginer, iar prin prisma activităţii conduc foarte mult. Îmi place că lucrările mele au viaţă lungă şi ţin ani întregi”, a spus Filip Condrat.
Ce nu-i place
Subordonaţii şefului de şantier sunt consideraţi colegi şi prieteni pentru că nu-i place să fie un şef rău. „Nu îmi place să le vorbesc oamenilor urât şi de fiecare dată mă consult cu ei şi ţin cont de părerea lor, dar nu îmi plac leneşii şi mincinoşii”, a spus bărbatul.
Se încarcă comentariile...
