Omagiu pentru marele bănățean Sever Bocu: “Acum e momentul pentru a cere regionalizarea!”

Cea de-a XVI-a ediţie a “Serii Bănăţene” i-a fost dedicată lui Sever Bocu, unul dintre puţinii oameni politici locali de anvergură care s-au luptat cu centralismul excesiv impus de la Bucureşti.

Reprezentanți ai societății civile, sciitori, istorici, oameni politici, ziariști, numeroși tineri, suporteri ai echipei de fotbal Poli Timișoara, s-au adunat din nou la “Sara Bănățană”, la Bierhaus, pentru a dezbate asupra trecutului, prezentului și a viitorului Banatului. De această dată, cel evocat a fost Sever Bocu, considerat cel mai important om politic bănățean, care s-a luptat până la moarte pentru drepturile Banatului.

“Trebuie să ne gândim la un regionalism autentic și să mergem pe urmele lui Sever Bocu, să ne apărăm identitatea. Acum e momentul. Sever Bocu a vorbit cel mai mult despre acest lucru. <Eu sunt un regionalist. Baza programului meu e regionalismul. Eu cred că provinciile vor trăi, vor progresa şi vor muri pe această chestie a descentralizării>, spunea Bocu. E cazul să ne alegem modelele, poate fi cel german, cu federații, landuri, parlamente, bugete etc. Pentru asta, societatea civilă trebuie să spună mai multe”, a spus Daniel Vighi, important prozator, eseist și publicist timișorean.

Film documentar despre viața lui Sever Bocu

Pentru o imagine cât mai completă asupra vieții lui Sever Bocu, s-a urmărit documentarul “Un destin zbuciumat”, realizat de Vasile Bogdan, care a primit premiul cel mare la Festivalul “TeleVest”, din 1999. “E important să arătăm tuturor cât mai multe despre Banat și bănățeni. Unii spun despre noi că suntem <ăia cu cămara plină>. E cazul să le arătăm că suntem și cu capetele pline și gândim”, a punctat Bogdan.

În film apare în premieră și Petre Georgescu, nepotul lui Sever Bocu, care trăiește la New York. În cea mai mare parte a interviului, acesta vorbește în limba engleză, iar de abia la final a fost de acord să vorbească și în limba română, motivând că a fost foarte mulți ani supărat pe România.
Documentarul se bazează pe o scrisoare testament lăsată de Sever Bocu pentru nepoții săi, dând sarcina ca ei să ducă mai departe lupta începută de el.

“Sever Bocu spunea, <ce mi-e centralismul de la Budapesta, ce mi-e centralismul de la București. Trebuia să ne apărăm drepturile după unirea cu România, dar noi nu am negociat nimic”, a declarat scriitorul Viorel Marineasa.

Crescuți în spiritul lui Sever Bocu

Daniel Vighi și Viorel Marineasa au crescut sub semnul lui Sever Bocu. Vighi s-a născut la Lipova, în apropiere de Șiștarovăț, satul de baștină al fostului Guvernator al Banatului. De altfel Bocu a fost și primar al Lipovei, unde a ridicat și reședința. Marineasa a locuit timp de nouă ani la Lipova.

“În adolescență, eram obsedat de anumite lucruri. Casa lui Sever Bocu este un mic <Peleș>, care a fost transformat într-un muzeu. Biblioteca lui avea 60.000 de cărți, pe care timp de două zile și două nopți le-au ars tovarășii. Atât au înțeles ei”, a povestit Viorel Marineasa.

Cu toții au ajuns la concluzia că e timpul să se schimbe ceva în sistemul de organizare în Banat, însă când era vorba de găsit lideri politici responsabili, cu toți au ridicat din umeri. “Există un mare pericol. Trebuie făcut cât mai repede ceva pentru că se distruge patrimonul Banatului. Dau exemplul Herculane. E o crimă patrimonială ce se întâmplă acolo. A fost o perlă a Banatului, era asemuită cu Karlovy Vary. Parcă ajungeai în Statele Unite acolo... Din păcate liderii politici se nasc mai greu. Bănățenii au pierdut totul, nu există în Parlament, la Guvern. Toată clasa politică de aici e mediocră”, a mai spus Daniel Vighi.

Am pierdut bătălia cu Cluj

Întrebați de ce s-au retras din rândul revoluționarilor timișoreni, ei fiind apropiați ai celor care au scris prima Proclamație de la Timișoara, în 1990, cei doi scriitori au fost categorici. “Nu am putut pentru că au venit hoții. De asta au inventat partidele politice, să fure. Acum s-a creat acum axa București-Cluj. La Cluj se construiește autostrada Bechtel, au făcut stadion nou, în curând vor avea al doilea aeroport din țară, dar iată că primarul lor s-a dovedit a fi un bandit, un escroc. Marii istorici din Cluj țineau teoria că Banatul nu există, ci e doar Sud-Vest-ul țării. Noi ne aflăm în mare pierdere de viteză”, a mai afirmat Marineasa.

“Nu suntem auziți nici la Timișoara”

Adrian Orza, viceprimarul Timișoarei, a fost mereu un susținător al regionalizării, însă, spune că nu a era niciodată ascultat. “Nu trebuie să ne asumăm aceste lucruri, ci pur și simplu trebuie să cerem. Din păcate, nu suntem ascultați la Timișoara, darmite în restul țării. Am avut un proiect de regionalizare pe regiuni istorice. Dar la oameni ajungea doar unu la sută din ce spuneam, pentru că totul se montează în studiouri și redacții.

Clasa politică nu se schimbă, cât timp nu se schimbă gândirea publică. Nu ne auzim în Timișoara. Să nu fim ipocriți! Nu poți să mergi pe stradă și să urli că vreiu regionalizare că te ridică și te duc la spitalul de pe Văcărescu și spun că ești nebun”, a declarat Adrian Orza.

Cine a fost Sever Bocu

Sever Bocu s-a născut în comuna Şiştarovăţ, lângă Lipova, la 19 noiembrie 1874. A urmat Academia Comercială din Viena, apoi studiază jurnalistica la Paris. Devine redactor al ziarului Tribuna poporului. Alături de alţi ziarişti şi oameni de cultură, pune bazele Sindicatului Presei Române. A fost acuzat de către autorităţile ungare pentru articolele scrise, în care susţinea drepturile naţionale ale românilor; a fost condamnat la închisoare de mai multe ori, condamnări pe care le-a executat.

A fost membru al Comitetului celor Doisprezece (principalul organism de conducere a românilor refugiaţi din Transilvania). Comitetul va redacta Declaraţia de război împotriva Austro-Ungariei pentru a alipi Ardealul la România. Sever Bocu va fi condamnat de către un tribunal militar din Ungaria la pedeapsa capitală, în contumacie.

Convins de importanţa unităţii românilor, merge la Paris, în toamna lui 1918, alăturându-se delegaţiei române la Conferinţa de Pace, pentru a obţine recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Va fi consilier tehnic pe lângă delegaţie, în problemele integrităţii Banatului istoric.

Moare închisoarea de la Sighet

În perioada interbelică, a înfiinţat, la Timişoara, cotidianul Vestul. A fost una dintre publicaţiile de anvergură din această parte a ţării, în paginile căreia s-a reflectat dorinţa de libertate decizională a bănăţenilor. A fost ales, pentru prima dată, deputat în Parlamentul României, în 1921. Va fi reales de nouă ori de către bănăţeni, datorită intransigenţei cu care a susţinut cauza acestora. În primul guvern condus de Iuliu Maniu, în 1928, Sever Bocu este numit Ministru al Banatului, fără portofoliu.

După reorganizarea administrativă făcută de noua guvernare, ajunge la putere Guvernul condus de Nicolae Iorga. Sever Bocu, în total dezacord cu politica de la centru, subliniază incorectitudinea sistemului centralizat.

Astfel, în ziarul Vestul, în 16 mai 1931, îi apare un articol remarcabil, intitulat “Popor din Banat, trezeşte-te!”, în care arată cât de nedrept este tratamentul care i se administrează Banatului, cât este de marginalizat şi cum îi sunt ignorate necesităţile şi dorinţele.

Bocu este unul dintre principalii „responsabili” pentru: întemeierea Universităţii de Vest, reînfiinţarea Mitropoliei Banatului. A încurajat mereu buna înţelegere între românii de diferite etnii din Banat, afirmarea forţelor locale şi posibilitatea de a decide în plan local.

Drept urmare, autorităţile comuniste l-au considerat un pericol pentru procesul de impunere a sistemului politic totalitar. Sever Bocu a fost sprijinit de bănăţeni, fiind ales unic deputat din judeţul Timiş-Torontal, în 1946. Nu va lua parte la lucrările Parlamentului constituit, acuzând autorităţile comuniste de fraudă electorală. Sever Bocu a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, a fost întemniţat la Sighet, de unde a trecut la cele veşnice în 21 ianuarie 1951.

A luptat cu centralismul de la București

Sever Bocu a pledat pentru descentralizarea administrativă şi economică, observând că un centralism puternic nu a adus decât deservicii Banatului, care era mereu defavorizat. Iată ce scria Sever Bocu, în ziarul „Vestul”, în articolul „Exploatarea provinciilor alipite”:

„De şapte ani Banatul varsă anual milioane, contribuind (la subvenţionarea şcolilor de ucenici din ţară) cu cea mai mare cotă – date fiind industria şi comerţul său odinioară în floare – la augmentarea fondului de ucenici. Din cele peste 25 de milioane (trimise la buget din Banat), s-a dat o singură dată, pentru îmbrăcămintea ucenicilor (din Timişoara ) numai 20.0000 lei". („Vestul”, anul II, 17.09.1931)

“Banatul a cerut şi va insista, ca printr-o largă descentralizare să i se asigure: autonomia administrativă, oprirea evaziunii fiscale, proporţionalitatea în contribuţiile la sarcinile statului. (...) Duşmanul... este centralismul hrăpăreţ care suge vlaga acestui popor. Bucureştii au luat proporţii fantastice numai în câţiva ani. (...) În oraşele periferice dimpotrivă, totul lâncezeşte, datorită jefuirii metodice a provinciilor prin centralism” („Vestul”, anul IV, 22.01.1933)