Modificarea confesională din ultimul secol: Banatul a pierdut peste 330.000 de romano-catolici

În ultimul secol, din cauza schimbărilor demografice din Banat au avut loc transformări şi în ceea ce priveşte religia locuitorilor. Datorită tradiţiei multietnice, Timişoara este în prezent orașul cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale din România.

Astăzi, circa 80,6 la sută dintre timişoreni se declară ortodocşi (marea majoritate ţinând de Biserica Ortodoxă Română, iar restul de Biserica Ortodoxă Sârbă) şi zece la sută romano-catolici (cei mai mulți fiind de etnie germană şi maghiară). Urmează religia penticostală cu 8.408 adepţi (2,6 la sută), baptistă, cu 11.000 de adepţi, reformată (două procente, majoritatea maghiari) şi greco-catolică (în marea majoritate români) cu 4.191 de credincioși.

Sunt reprezentate şi diverse alte comunităţi mai mici, cum este cea evreiască (mozaică), cu o istorie de circa 450 de ani și care numără astăzi aproximativ 300 de membri, în cea mai mare parte vârstnici. De asemenea, există în oraş un număr mic de credincioşi creştini ortodocşi greci, armeni, precum şi musulmani (arabi şi turci). Conform ultimului recensământ, 293 de persoane s-au declarat fără religie, în timp ce 359 de timişoreni s-au declarat atei.

Acestea sunt date oficiale culese la cel mai recent recensământ realizat în Banat, în urmă cu aproape zece ani. În aşteptarea cifrelor de la noua numărătoare care va avea loc în această toamnă, am trecut în revistă o scurtă istorie a modificării structurii confesionale a bănăţenilor.
Amprenta demografică.

Timişoara după administrarea românească

Schimbarea demografică etnică din Banat şi-a pus amprenta şi pe planul religiei. Dacă înainte de 1919, dată la care Banatul intră sub administraţia românească, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici, în 2011 lucrurile sunt radical schimbate. „Datele statistice vorbesc de la sine. În ultimul secol, numărul ortodocşilor români a tot crescut, la fel şi bisericile. Dacă iniţial majoritari erau romano-catolicii, acum peste 80 la sută din timişoreni se declară ortodocşi. Explicaţia este simplă: „Banatul a intrat sub administrarea românească. Timişoara a devenit oraş românesc. Atunci au început să vină valuri succesive de români din toate regiunile ţării”, a spus preotul ortodox Marius Florescu.

Marea emigrare a romano-catolicilor a început după război şi a continuat până după Revoluţie. „După instaurarea administraţiei Româneşti, în afară de demnitarii maghiari care au plecat în Ungaria, restul au rămas pe loc. Rărirea a început după cel de-al II-lea Război Mondial, când germanii au fost deportaţi în Siberiu, iar mai apoi în Bărăgan, și a continuat cu emigrarea lor în Germania între anii ’60 - ‘90. Populaţia maghiară şi-a găsit şi ea de lucru în Ungaria. În Banat am pierdut peste 330.000 de credincioşi”, a declarat episcopul-vicar Johan Dirsch.

Rămânând sate întregi goale, au fost aduşi locuitori din zonele Moldovei. În 1920, situaţia demografică era în felul următor: din cei 88.850 de locuitori, 32.097 erau germani, 27.189 maghiari, 16.047 români şi 8.307 evrei. Germanii şi majoritatea maghiarilor erau romano-catolici. În acest moment, în Timişoara sunt 26 de biserici ortodoxe române, două ortodoxe sârbeşti, cinci romano-catolice, două greco-catolice şi trei sinagogi (Cetate, Fabric şi Iosefin).

Arabii din Timişoara au moschee pentru rugăciuni

Comunitatea musulmanilor din Timişoara este în continuă expansiune. În anii ‘80, studenţii veniţi în special din Yemen, Palestina şi Sudan, în jur de 200, au transformat în sală de rugăciune o cameră de cămin, unde se rugau în fiecare vineri. După Revoluţie le-a fost luată sala, fiind puși în situaţia să se roage prin parcuri. „Moscheea a fost luată în 1992 de către studenţii care au făcut un apel către oamenii de afaceri, încă puţini la număr. Din banii strânşi s-a cumpărat această clădire, unde s-au făcut apoi reparaţii”, a declarat Alim Sawfan, singurul imam de la moscheea din oraş. 

În prezent, în judeţul Timiş locuiesc în jur de 1.200 de cetăţeni musulmani, însă un număr mare se află și acum la studii. Din cauza situaţiei tensionate din zona orientală, cu revoluţii în Libia şi Siria, numărul celor care doresc să se refugieze în Europa este foarte mare. Mulţi dintre oamenii de afaceri stabiliţi la Timişoara fac invitaţii pentru ca familiile lor să vină în Banat.

Citeşte în săptămânalul ADS cum a fost interzisă de comunişti biserica greco-catolică, despre reformaţii lui Tokes Laszlo, de unde a pornit scânteia Revoluţiei din decembrie 1989, despre dublarea numărului de penticostali şi baptişti, după 1990, dar şi despre expansiunea comunităţii musulmane din Timişoara.