Medic de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii de la Geneva: „Nu poţi spune unui pacient să ia o pilulă şi o să îi treacă boala de iradiere"

Timişoreanul Mihai Mihuţ, care lucrează la Organizaţia Mondială a Sănătăţii de la Geneva, vorbeşte despre efectele radiaţiilor după incidentul de la Fukushima. Acesta spune că România nu are de suferit pe termen scurt.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii de la Geneva este cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă zilele acestea în Japonia. Medici sunt îngrijoraţi după tragedia de la central nuclear de la Fukushima. Potrivit preşedintelui Autorităţii franceze pentru siguranţa nucleară, Andre-Claude Lacoste, accidentul nuclear a atins nivelul de gravitate 6 pe scara internaţională a evenimentelor nucleare şi radiologice, care ajunge până la maximum 7, care a fost atins la accidentul de la Cernobil.



“Japonia are unul dintre cele mai performante sisteme medicale din lume. Cu toate astea, în cazul unor catastrofe cum sunt aceste cutremure, tsunami-ul, şi acum pericolul radioactiv, care au afectat sute de mii de oameni într-un interval atât de scurt, sistemul îşi arată limitele. Din păcate nu poţi să spui unui pacient <ia o pilulă şi o să îţi treacă boala de iradiere>”, a spus Mihai Mihuţ, medic în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de la Geneva.



Apare boala de iradiere

Mihai Mihuţ a explicat că pentru  cei din zona afectată, e important să prevină aceasta contaminare şi să urmeze instrucţiunile comandamentelor de aparare civila: a nu ieşi afară, a evacua zonele cu risc foarte mare.
“În cazul expunerii, în funcţie de tipul particulelor emise şi de doza absorbită, urmările pot varia. La doze mari, cum ar fi în cazul celor expuşi direct, în perimetrul reactorului avariat, poate apărea boala de iradiere: sistemul imunitar compromis, asta dacă pacientul ajunge să supravieţuiască primelor zile când tubul digestiv şi alte aparate cedeaza”, a mai spus Mihuţ (foto).

“În România nu există pericol pe termen scurt”
 
Medicul bănăţean e de părere că pe termen mai lung, în funcţie de elementele radioactive scăpate în natură, unele zone agricole ar putea fi compromise pentru producţie, apa poate fi contaminată, şi s-a văzut din expuneri anterioare că incidenţa unor forme de cancer a crescut semnificativ.
“Chiar unele cancere rare, care abia fuseseră observate înainte, au apărut mai frecvent la populaţiile expuse din zona accidentelor nucleare.



În general am observat o reticenţă în a confirma oficial legătura dintre acidente nucleare şi unele îmbolnaviri, şi pe termen lung (20-30 de ani) poate fi greu de urmărit efectul cumulat, datorită mişcării populaţiei, şi a altor factori care pot influenţa apariţia cancerelor. Totuşi, ce pot spune cu certitudine e că este o tragedie şi cu siguranţă nu aduce nimic pozitiv pentru populaţia afectată. În România nu văd nici un pericol direct legat de acest accident pe termen scurt”, a mai declarat Mihai Mihuţ.