Stiri din Timisoara

Noaptea dintre ani este un moment cu mare încărcătură simbolică. Este clipa în care trecutul întâlneşte viitorul şi în care totul este posibil. Legenda spune că în acea seară, oamenii sunt mai aproape de divinitate şi prin anumite gesturi îşi pot determina viitorul. Aşa au apărut superstiţiile specifice acestei perioade.

Superstiţiile legate de Anul Nou sunt numeroase şi foarte bine cunoscute. Ştim că nu e bine să mâncăm carne de pui, pentru că ne risipim norocul. Din acelaşi motiv nu este bine să măturăm în ajunul Revelionului şi nici să aruncăm gunoiul. Puţini ştiu însă care este semnificaţia acestor obiceiuri.

De exemplu, cea mai cunoscută superstiţie , cea legată de prezenţa vâscului în casă este foarte veche, încă dinaintea erei noastre. „Vâscul era considerat o plantă sacră, cu puteri miraculoase, care aduce viaţă îndelungată, putere, sănătate şi vitalitate", a explicat Gheorghe Secheşan, antropolog.

Haine noi şi colorate

O altă superstiţie pe care oamenii încă o respectă cu sfinţenie se referă la a purta măcar un element vestimentar nou şi colorat. „Acest obicei sugerează tot ideea de înnoire a timpului şi îl regăsim şi în preajma Sărbătorilor Pascale. Hainele noi, curate, simbolizează primenirea sufletului, curăţenia spirituală. Şi dacă în noaptea dintre ani eşti curat fizic, aşa vei fi tot anul care urmează", a spus antropologul.

Există superstiţii şi referitor la alimentaţia din noaptea dintre ani. „La noi grâul, cozonacul şi cârnaţii sunt simboluri ale bogăţiei, ale belşugului. Este bine să dai şi în dar astfel de produse ca să îţi meargă bine în anul care urmează", a adăugat acesta.

Superstiţii pentru îndrăgostiţi

Multe superstiţii privesc tinerii care îşi caută sortitul. „În noaptea de Revelion fetele îşi visează ursitul. Legenda spune că este noaptea în care se deschid cerurile şi îţi poţi vedea viitorul. De aceea este bine să fii atent la tot ce visezi în această noapte, pentru că se va adeveri", a mai spus Secheşan.

Un obicei mai vechi care s-a păstrat mai mult în mediul rural şi care se referă tot la identificarea sufletului pereche este ascunderea obiectelor. Se lua o bucată de pâine, o oglindă, bani şi un cărbune şi se ascundeau sub câte o oală. Tinerii alegeau o oală şi în funcţie de obiectul pe care îl găseau sub ea, îşi făceau o imagine despre cum va fi soţul sau soţia lor. „E un obicei asemănător cu cel de la tăiaul moţului. Dacă sub oală era pâinea, însemna că partenerul va fi bun. Dacă erau bani, va fi bogat, iar dacă obiectul descoperit  era o oglindă, însemna că ursitul va fi frumos. Iar adcă sub oala aleasă erau cărbuni, înseamnă că cel sau cea alături de care îţi vei petrece viaţa va avea tenul închis la culoare", a explicat Secheşan.