Invazia şvabilor în Timiş. Peste 300 de nemţi au petrecut două zile şi două nopţi la Giarmata FOTOREPORTAJ

Cetăţeni germani au poposit în comună pentru a participa la prima sărbătoare de chirvai de după Revoluţie. Iniţiatorii petrecerii au fost reprezentanţii fanfarei Koszner, care au dorit ca fiii satului timişean să revină în locurile natale.

GALERIE FOTO CU ŞVABII PETRECĂREŢI DE LA GIARMATA

Peste 300 de cetăţeni germani sunt în aceste zile în comuna Giarmata, la prima ediţie al unui eveniment pe care organizatorii doresc să îl permanentizeze. Cei mai mulţi provin din oraşul Rostatt, de lângă Karlsruhe, însă au venit şvabi din toate zonele germaniei. Fiii satului s-au gândit să revină la Giarmata, pentru a-şi aminti de locurile copilăriei, dar şi pentru a le arăta meleagurile natale şi copiilor. Ideea de a organiza o petrecere în România a plecat de la membrii orchestrei Koszner, originară din Giarmata.
„În 2006, am făcut o petrecere în Germania, unde au fost toţi cei care au cântat de-a lungul timpului în fanfara Koszner, înfiinţată la Giarmata. Ne-am gândit că ar fi bine să repetăm acest eveniment aici şi am zis că cel mai potrivit e în ziua în care se ţinea sărbătoarea de kirwei”, a declarat Berthold Ebner, unul dintre muzicanţii fanfarei. 



Biserica catolică, din nou plină

Dacă la slujbă obişnuită din biserica catolică mai participă doar 11 persoane, la slujbele din acest weekend, lăcaşul de cult a fost din nou plin, ca în vremurile bune. Nemţii au petrecut două zile şi două nopţi la casa de cultură din Giarmata, care a fost pusă la dispoziţia lor de primărie. „Am ascultat muzica de acum 30 de ani. Au fost şlagăre nemţeşti şi muzică de dans”, a spus Ewald Streimatter.



Majoritatea invitaţilor nemţi s-au cazat la hotelurile din Timişoara, însă au fost şi unii care au dormit la proprietarii fostelor lor case. „Cu românii cu care am trăit pe vremuri ne înţelegem bine şi acum. Unii dintre ei au copilărit cu părinţii noştri, din 1946. Este emoţionantă revenirea aici. Rămâne satul nostru natal. Îţi aminteşti de unde ai plecat”, a afirmat Jurgen Pessler.



Fanfară premiată la Cântarea României

Fanfara Koszner a apărut în Giarmata în 1956, la iniţiativa lui Hans Koszner. În 1982, orchestra a luat locul I la Cântarea României. Membrii trupei au plecat în Germania în 1983 şi au continuat să cânte în diferite formaţii. Bătrânul Koszner a murit în urmă cu câţiva ani, însă orchestra este dusă mai departe de cei doi fii ai săi, Helmut şi Hans Jr. 



„Acum patru ani am sărbătorit 50 de ani de când a fost înfiinţată fanfara de la Giarmata. Am zis atunci că trebuie să revenim în satul natal. Eu am avut 27 de ani când am plecat de aici. Mă bucur că am revenit”, a declarat Hans Koszner junior.

Singurul român din Fanfara Koszner este Pazniak Lozi, care are acum 86 de ani. El a fost întâmpinat cu simpatie de germanii care au venit la Giarmata. "Jos pălăria faţă de Lozi. deşi a fost singurul român din fanfară, el vorbeşte la perfecţie limba germană. Cu toţii au rămas surpinşi de acest lucru. Are şi graiul adevăratului şvab", a afirmat Walter Streitmatter.



Giarmatanii se mândresc cu nemţii

Mulţi dintre nemţii care chefuiesc în aceste zile în Giarmata nici măcar nu vorbesc limba română. Aceştia au venit să vadă locul unde s-au născut bunicii şi părinţii lor. „Avem dreptul să fim nostalgici astăzi. Ne-am implicat în această acţiune încercând să facem un eveniment cât mai reuşit, astfel încât foştii locuitori ai conunei Giarmata, care trăiesc acum în Germania, să simtă ospitalitatea românească, că nu au fost uitaţi şi că sunt bineveniţi orcând aici”, a declarat Ion Delvai, primarul localităţii Giarmata.



Fosta colonie de şvabi nu mai are etnici germani

Din anul 1722, administraţia austriacă a trecut la o colonizare sistematică, ce a fost consemnată într-un raport al ofiţerului din transporturi, Johann Albrecht Craussen. În perioada 1769-1772, în comuna Giarmata locuiau 327 familii, în totalitate colonişti germani. Până la al II-lea război mondial întreaga populaţie a comunei era formată din etnici germani.

Schimb demografic

Românii au început să se stabilească treptat în comuna timişeană din anul 1945. În acelaşi timp, şi etnicii germani au început să părăsească Giarmata. Astfel,  la 1 ianuarie 1995, la o populatie de 4.536 locuitori, componenţa etnică era următoarea: români 94,3 la sută, maghiari 2 la sută, germani 1,6 la sută şi alte naţionalităţi 2,1 la sută. Acum, în Giarmata nu mai trăieşte niciun neamţ.



„Sper să-i facem pe nemţi să revină, să investească în aceste locuri. Important este să le deschizi uşa şi să nu-i jecmăneşti”, a declarat primarul Ion Delvai (foto stânga).