Ignoranţă criminală: obiecte importante pentru istoria Banatului dispar din cauza sărăciei FOTOGALERIE

Timişoara s-a mândrit cândva ca fiind unul din cele mai importante centre de restaurare din ţară. Acum însă există pericolul ca importante descoperi şi bunuri de patrimoniu să se piardă din cauza lipsei dotărilor şi a personalului de specialitate.

Muzeul Banatului este unul din cele mai mari muzee din România. Aici sunt adăpostite piese importante care vorbesc despre istoria acestei zone. S-a depus o muncă asiduă pentru salvarea, restaurarea şi conservarea pieselor istorice descoperite în vestul ţării. La Timişoara funcţiona, din anul 1975, una din cele mai mari şi bune laboratoare de restaurare din România. În 2011, istoricii şi muzeografii se plâng că nu a mai rămas mare lucru din ele, iar viitorul pare sumbru. „În momentul de faţă s-a restrâns dramatic activitatea în domeniul restaurării. Practic suntem toleraţi la Muzeul de Artă unde există o secţie pentru hârtie-carte şi cu o secţie pentru materiale arheologice la Muzeul Banatului”, a spus Paul Dan Octavian (foto), şeful restauratorilor din Timişoara.



Vezi galerie foto cu laboratoarele de restaurare

Condiţii de anii 70

Spaţiile sunt total nepotrivite pentru activitatea de restaurare şi conservare, departe de standardele ţărilor civilizate din Uniunea Europeană. Pe lângă lipsa de echipamente, cele existente fiind de nivelul anilor 70, există o reală problemă cu scăderea dramatică a numărului de specialişti. În momentul de faţă sunt acoperite doar câteva specializări: metal, ceramică, textile, hârtie şi carte veche. "Majoritatea experţilor au deja o vârstă înaintată şi sunt în prag de pensionare. Asta în condiţiile în care există un număr imens de bunuri de patrimoniu cultural şi naţional. Ne putem trezi că vor dispărea unele bunuri de patrimoniu. Nici expunerea obiectelor nu este la standarde normale. În occident toate sunt în vitrine, fără să se prăfuiască”, a mai declarat Paul Dan, care a lucrat înainte să vină la Timişoara la Muzeul Bruckental din Sibiu. Facultatea de Arte Plastice din Timişoara are o singură specializare în domeniul restaurărilor. Studenţii învaţă despre icoane şi picturi.



Alţii au găsit bani

În timp ce istoria Banatului stă să piară din lipsă de interes şi de bani, în ţară există deja trei centre importante de restaurare, cu laboratoare moderne, realizate în urma unor colaborări cu muzee celebre din lume. Acestea se află la Suceava, Sibiu şi Craiova. „Factorii locali de acolo au înţeles importanţa salvării patrimoniului şi dezvoltarea turismului cultural. Dacă ei au putut, bănăţenii ar trebui să ia măsuri ca patrimoniul lor să dăinuie încă cel puţin cât a rezistat până în prezent. Laboratorul de restaurare de aici ar trebui să fie chiar regional care să implice sârbii şi ungurii”, a mai spus Paul Dan.

Iaşi: Veşmintele cu care a slujit Ion Creangă, expuse la Mănăstirea Golia (FOTOGALERIE)



Restaurarea costă mulţi bani

Specialiştii spun că restaurarea unui obiect de patrimoniu costă mulţi bani, dar în acelaşi timp necesită şi timp îndelungat de lucru. Pentru istorici nu există preţ când vine vorba de salvarea unor obiecte istorice, important fiind ca acestea să poată fi salvate şi apoi redate publicului. „Restaurarea înseamnă mai mult decât nişte simple cifre şi devize”, a mai spus şeful Laboratorului de restaurare a Muzeului Banatului.

Experţii în metal şi ceramică

Laboratorul de metal şi ceramică funcţionează la Muzeul Banatului, într-o încăpere prăfuită. Specialistul numărul unu din vestul ţării se numeşte Alexandru Fota, care lucrează de 35 de ani în acest domeniu. „Am făcut această meserie cu mare plăcere. Mă ocup de tot ce înseamnă restaurare de ceramică şi metal. De-a lungul anilor au trecut prin mâinile mele foarte multe obiecte din toate perioadele istoriei. Fiecarea avea unicitatea şi particularitatea ei”, a spus Alexandru Fota (foto).

Restauratorul are în faţă mereu un puzle de rezolvat. Unoeri are de pus cap la cap sute de cioburi. „Când e gata un neavizat ar spune că e simplu să lipeşti acele bucăţi”, a mai spus Fota. Acesta are enorm de mult de lucru, pentru că în urma lucrărilor de la autostrada Timişoara-Arad s-au descoperit sute şi sute de obiecte. Toate sunt depozitate în cuti şi aşteaptă să fie restaurate. „Avem marfă multă de pe autostradă. Sunt datate din neolitic şi epoca bronzului. E o muncă migăloasă”, a mai declarat Fota.