Frontiera de la Lunga - ultimul bastion al africanilor și asiaticilor înainte de visul occidental GALERIE FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Polițiștii de la Frontiera Lunga îi urmăresc pe migranți cu ajutorul aparatul de termoviziune
Polițiștii de la Frontiera Lunga îi urmăresc pe migranți cu ajutorul aparatul de termoviziune

Punctul de frontieră de la Lunga este locul preferat pe unde intră în ţară migranţii din Africa Centrală şi Orientul Mijlociu, care vor să ajungă în Vest. Numai în acest an au venit în România 1.464 de persoane

Poliţiştii de frontieră de la Lunga, judeţul Timiş, dotaţi după standardele Schengen, cu bani de la Uniunea Europenă, scanează non-stop zeci de kilometri de câmp din Serbia. Noaptea activează aparatul de termoviziune, astfel că nu le poate scapă de sub atenţie nici măcar o vrabie.



GALERIE FOTO


Este zona în care migraţia ilegală a luat o amploare dramatică. Aici ajunge marea majoritate a celor care pleacă în căutarea unei vieţi mai bune, din Africa şi Asia. Până să ajungă la graniţa cu România, migranţii străbat ca nişte adevăraţi fugari ţări precum Turcia, Grecia, Macedonia şi Serbia.

Din ianuarie până acum au fost prinşi 1.464 de migranţi. În tot anul 2011 au fost 630. Acest lucru arată că este un fenomen în expansiune. A crescut de 12 ori de anul trecut. Este clar că aceștia pleacă din țările lor din cauza problemelor socio-politice”, a declarat Mircea Bunaciu, şeful Punctului de Frontieră de la Lunga.

Peste 300 sunt algerieni, aproximativ 200 sunt marocani, iar restul provin din Tunisia, Iran, Irak, Afganistan, Bangladesh şi India. Nu se feresc de poliţiştii de fontieră, pentru simplul motiv că ţinta lor este să ajungă pe teritorul ţării noastre, unde vor solicita azil politic.

„Ei trec fraudulos toate frontierele. Orașul sârbesc de graniță este Kikinda. Până în apropiere de graniţă vin cu taxi, iar apoi străbat câmpul pe jos. De multe ori nu ştiu unde se află, pentru că frontiera nu este o linie dreaptă. Gândul lor este să ajungă în Occident, dar până atunci ei sunt ţinuţi la Centrul de Refugiaţi din Timişoara, pentru proceduri, între 20 de zile şi trei luni”, a spus Marius Dinu, ofiţer specialist la Poliţia de Frontieră.

Migranţii nu au acte la ei

Ofiţerul care stă la comanda camerelor de termoviziune  îşi anunţă superiorii în momentul în care depistează migranţii pe monitorul ghereta special amenajată lângă clădirea administrativă. Sunt trimise imediat în câmp patrulele cu noile maşini de teren, pentru a prelua migranţii. Aceştia ajung în mâinile poliţiştilor care au misiunea să îi identifice după declaraţii, pentru că niciunul nu are acte la el.

Procedeul prevede ca persoanei să i se aducă un translator oficial care vorbeşte limba din ţara lui de provenienţă. „Aceşti oameni nu pleacă de bine ce le este. Ajung cum ajung până la graniţă. Unii vin cu taxi până în apropierea frontierei, iar apoi o iau pe jos. Am avut cazuri în această iarnă când i-am luat de pe câmp aproape degeraţi”, a mai spus Mircea Bunaciu.

Pentru ca România să fie acceptată în spaţiul Schengen, este nevoie ca aceste graniţe să fie foarte bine securizate. Este ultima barieră către Uniunea Europeană, unde nu poate ajunge oricine şi oricum.

Depistarea călăuzelor


Ion Mirescu, noul comisar şef al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, tratează cu maximă atenţie problema migranţilor ilegali, în pragul aderării noastre la spaţiul Schengen. „Trebuie să ne mişcăm mai bine. Să îi identificăm pe cei care călăuzesc aceste persoane. Persoanele care îi găzduiesc. Trebuie să destrămăm reţelele care sunt implicate. Este o problemă naţională şi internaţională. Având în vedere că ei au un sistem semideschis, pot provoca neplăceri. Înainte, preluarea migranţilor ilegali era ceva accidental”, a afirmat Ion Mirescu.


Frontiera Lunga
Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite