Filosoful Petre Țuțea are statuie în grădina unui timișorean: “În lipsă de cultură nimeni nu l-a acceptat”

Ioan Chiș se mândrește cu statuia mentorului său

Prima statuie al gânditorului roman Petre Țuțea din Timișoara a apărut în grădina revoluționarului Ioan Chiș, fost vice-președinte al Frontului Democrat Român.

Revoluționarul Ioan Chiș este unul din primii oameni care au urcat în balconul Operei din Timișoara, în data de 20 decembrie 1989 și unul din artizanii Frontului Democrat Român, care s-a născut în ilegalitate în foaierul Teatrului Național. Chiș a renunțat la politică imediat după Revoluție, și s-a apucat de grădinărit.

Revoluționarul a comandat anul trecut statuia lui Petre Țuțea și a fost realizat de doi studenți de la Facultatea de Arter, iar la începutul lunii a și montat bustul în grădina casei sale, pentru a marca 20 de ani de la moartea filosofului, despre care spune că îi este mentor.

„Cum se împacă cultura cu grădinăritul? Nu se poate una fără alta. Din lipsa culturii mulţi ţărani nu mai lucrează pământul. Aici, Ţuţea o să fie în mediu natural”, a declarat Ioan Chiş.



GALERIE FOTO

Și strada poartă numele lui Țuțea

Interesant este că strada pe care se află grădina lui Ioan Chiș poartă chiar numele lui Petre Țuțea. Este adevărat că deocamdată există doar un singur număr, iar proprietatea este trecută ca şi anexă exploatare agricola.

Statuia nu a fost încă inaugurată oficial, dar urmează să se întâmple acest lucru foarte curând, după ce va fi montat și plăcuța cu numele filosofului. “Nu știu ce să îi trec la funcție. El însuși se întreba ce a fost...poet, filosof, gânditor, om politic”, a mai spus Chiș.

"Românii din ziua de azi sunt preocupați de cașcaval"

Petre Țuțea s-a născut pe 6 octombrie 1902 în satul Boteni (Muscel) și a murit pe 3 decembrie 1991. El nu are nicio statuie în Timișoara. “Din lipsă de cultură, oamenii nu l-au acceptat pe Țuțea. De asta nu are statuie. Românii nu mai sunt sensibili la lucuri mărunte. Sunt preocupați de cașcaval”, a mai adăugat Ioan Chiș.

Țuțea a urmat liceul Neagoe Basarab din Câmpulung, Gh. Bariţiu din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, Universitatea Humboldt din Berlin unde studiază formele de guvernământ. Termină ca doctor în economie politică şi drept si devine discipol al lui Nae Ionescu.

Colaborează la diverse publicaţii naţionaliste, în special la ziarul Cuvântul condus de Nae Ionescu, ziar de înaltă factură intelectuală, alături de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcănescu şi alţi exponenti straluciţi ai elitei intelectuale legionare, unde scrie numeroase articole de substanţă, studii de economie şi politică.

În cadrul Guvernului Naţional-Legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Şef de Serviciu şi apoi Director în Ministerul Economiei Naţionale.

După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la cinci ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat opt ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor indurate.

Hărţuit în permanenţă de regimul comunist prin autorităţile sale represive, Petre Ţuţea a avut curajul să-şi exprime convingerile sale legionare până în ultimele clipe ale vieţii:

“Un Român absolut trebuie să fie legionar…Legionarismul a fost o revoluţie pentru că a însufleţit o generaţie, construind ordinea de stat pe substanţa istorică a poporului roman”, spunea el.

Continuu sub observaţia agenţilor securităţii comuniste după eliberarea sa din închisoare, Petre Ţuţea a suferit enorm, dar cu stoicism, şicanele repetate ale acestora. Numeroasele descinderi la locuinţa sa modestă de lângă Cişmigiu, au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii şi materiale la care acesta lucra.

Marele român Petre Ţuţea s-a stins din viaţă lucid, în ziua de 3 Decembrie 1991, într-o rezervă a spitalului “Cristiana” din Bucureşti pe când era intervievat de un grup de reporteri.

“Până la 30 de ani, Petre Țuțea a fost un simpatizant al comuniștilor, dar apoi în rândul celor de dreapta. Spunea că dacă după 30 de ani nu te alături dreptei înseamnă că nu ai înțeles nimic din viață și din lume”, a mai spus Ioan Chiș.