FOTOREPORTAJ Casele de nemţi au ajuns ruine de pământ. Tradiţia e ucisă în Banat

Casă nemţească în paragină

Construcţiile şvăbeşti din Banat, întreţinute altădată, pică una după alta. În urma dărâmării caselor nemţeşti rămân doar movilele de pământ. Pentru nemţii adevăraţi, aceasta este o mare durere, dar duc mai departe tradiţia lucrul binefăcut.

Casele micuţe şi îngrijite de pe vremea în care nemţii locuiau în Banat sunt acum în paragină. Plecaţi în masă după Revoluţie, şvabii şi-au vândut casa „cu capra în grajd şi cu şunca în pod”. Casele goale rămase în urmă au pica una după alta.

Cele care au rămas în picioare nu au mai fost niciodată întreţinute în acel stil nemţesc în care totul era pus la punct. În satul nemţesc Comloşu Mic, spre exemplu, casele şvăbeşti se mai pot număra pe degete. „În urma deportărilor în Bărăgan şi Rusia, comuna Comloşu Mare cunoaşte un declin însemnat din punct de vedere economic şi social, având în vedere cooperatizarea forţată şi confiscarea pâmânturilor şi animalelor. Plecarea masivă a şvabilor a rezolvat pe deplin problema caselor, astfel că, locuinţele rămase statului au fost date noii forţe de muncă”, arată siteul oficial al Primăriei Comloşu Mare. Acesta a fost şi începutul sfârşitului pentru casele germane.

CLICK AICI pentru a vedea o fotogalerie cu casele de şvabi în paragină, dar şi întreţinute nemţeşte

Neamţul autentic

Jakoby Franz este un şvab plecat din Banat în anii ’80 şi revenit în 1994 după terminarea studiilor. S-a stabilit în Timişoara, dar după o excursie în judeţ şi-a cumpărat cea mai mare casă din Comloşu Mic, fosta locuinţă a unui bogătaş şvab (foto jos). „Ajunsesem la un moment dat să văd toată ţara asta, mai puţin Banatul. Într-o zi am plecat să văd satele din zona Sânnicolau Mare. Când am ajuns aici la Comloşul Mic m-am oprit să văd casa aceasta, iar un vecin m-a întrebat dacă vreau să o cumpăr”, povesteşte Jakoby. Odată stabilit la Comloş, Jakoby s-a căsătorit, şi-a deschis o afacere, iar mai târziu s-a asociat cu un alt tânăr din zonă, făcând „un CAP privat”, cum îi place să spună.


CLICK pe poze pentru galerie foto!

Cei doi tineri cultivă aproximativ 100 de hectare de teren, iar toată recolta este împărţită frăţeşte. Cu veniturile obţinute, familia Jakoby a pus gospodăria la punct, casa lor fiind una din cele mai întreţinute locuinţe din localitate. Germanul vrea să îşi educe şi copiii în acelaşi spirit în care a crescut el. „Acum nu mai e ca înainte când oamenii se vizitau unii pe alţii. Noi încercăm să ne întâlnim la tăiatul porcului, seara jucăm cărţi. Încerc să îmi educ şi copiii într-un anumit spirit”, spune Jakoby.



Durerea caselor pierdute

La doar doi paşi de Jakoby este o casă şvăbească aflată în paragină. Imaginea nu îl lasă indiferent pe german. „E dureros să vezi cum se dărâmă casele una după alta”, a spus Jakoby. Pe aceeaşi stradă, câţiva zeci de metri mai încolo Franz Jakoby arată o imagine de coşmar. „Aici era înainte o stradă. Acum au rămas doar stâlpii. Din case au mai rămas doar movilele de pământ care se văd (foto jos). Nu mai are cine să înteţină casele”, a spus Jakoby.




Preşedintele Asociaţiei Culturale Ariergarda, Daniel Vighi, care a militat pentru menţinerea patrimoniului, susţine că tot ce se întâmplă acum cu casele de nemţi din Banat este „o crimă patrimonială”. Daniel Vighi, dar şi alţi oameni de cultură au făcut demersuri în acest sens, dar rezultatele nu s-au făcut simţite. „A prins bine la societatea civilă, dar la politicienii cu putere de decizie nu s-a făcut nimic”, a spus Daniel Vighi (foto). Potrivit acestuia, în Banat sunt case şvăbeşti care figurează pe lista de patrimoniu, dar la faţa locului este cu totul altceva, fiind întreţinute fără nicio încercare de respectare a legislaţiei privind monumentele. 

Monumente lăsate să se distrugă intenţionat


În Timişoara, multe monumente istorice au ajuns în paragină, dar nu atât din cauza lipsurilor financiare a proprietarilor, ci intenţionat. Tupeul mafiei imobiliare a ajuns până acolo încât clădirile monument să fie lăsate în paragină, să pice, iar terenurile aflate în zone bune să fie vândute. Fostul prefect de Timiş, Ovidiu Drăgănescu a atras atenţia în acest sens, indicând şi cazuri concrete. Un astfel de exemplu este Vila Muhle (foto stanga), proprietate a familiei lui Ionelaş Cârpaci. Interesul ca vila să pice este foarte mare pentru că terenul pe care se află este în centrul oraşului.