Destinul crud al caselor de nemţi: o stradă întreagă transformată în movile de pământ

Casă nemţească în paragină

În satul nemţesc Comloşu Mic, casele construite de şvabi pică una după alta. Jakoby Franz, un neamţ plecat din Timişoara în Germania s-a reîntors în Banat, unde şi-a cumpărat o casă veche de 100 de ani pe care o întreţine „nemţeşte”.

Casele micuţue şi îngrijite de pe vremea în care nemţii locuiau în Banat sunt acum în paragină. Plecaţi în masă după Revoluţie, şvabii şi-au vândut casa „cu capra în grajd şi cu şunca în pod” după cum spune un neamţ din Banat.

CLICK AICI pentru a vedea o fotogalerie cu casele de şvabi în paragină, dar şi întreţinute nemţeşte

În prezent doar câteva case tradiţionale mai găzduiesc nemţi adevăraţi. Majoritatea caselor au ajuns să pice. În Comloşu Mic, spre exemplu este o stradă din care au mai rămas doar stâlpii de curent şi movilele de pământ rămase după prăbuşirea caselor (foto jos).



Jakoby Franz este un şvab plecat din Banat în anii ’80, care a revenit 1994 după terminarea studiilor. S-a stabilit în Timişoara, dar după o excursie în judeţ şi-a cumpărat cea mai mare casă din Comloşu Mic, fosta locuinţă a unui bogătaş şvab. „Ajunsesem la un moment dat să văd toată ţara asta, mai puţin Banatul. Într-o zi am plecat să văd satele din zona Sânnicolau Mare. Când am ajuns aici la Comloşul Mic m-am oprit să văd casa aceasta, iar un vecin m-a întrebat dacă vreau să o cumpăr”, povesteşte Jakoby. La doar doi paşi de Jakoby este o casă şvăbească aflată în paragină. „E dureros să vezi cum se dărâmă casele una după alta”, spune Jakoby.



Gospodarul neamţ reînvie tradiţia şvăbească

Revenit în România, Jakoby Franz a continuat afacerea cu ochelari începută în Germania, dar s-a apucat şi de agricultură, pe care o consideră un hobby. Jakoby şi soţia sa Ramona au luat-o „de la lingură”, dar fiind gospodari şi-au făcut un rost şi şi-au reamenajat casa şvăbească. „În 2002 am cumpărat primul tractor, iar asta a însemnat şi debutul proiectului de finanţare prin Forumul Democrat al Germanilor din Banat”, a mai spus neamţul.



Îşi creşte copiii nemţeşte

Jakoby s-a asociat cu un alt tânăr din zonă, au făcut un „CAP privat”, cum îi place să spună şi împreună cultivă 100 de hectare de teren, iar toată recolta este împărţită frăţeşte.

Cu toate că la români nu rezistă foarte mult o astfel de asociere, Jakoby şi Mircea se au ca fraţii şi nu s-au certat niciodată. Mai multe decât atât, cei doi reînvie tradiţia şvăbească din Banat. „Acum nu mai e ca înainte când oamenii se vizitau unii pe alţii. Noi încercăm să ne întâlnim la tăiatul porcului, seara jucăm cărţi. Încerc să îmi educ şi copiii într-un anumit spirit”, spune Jakoby.



Şvabul are o durere în suflet când vede casele tradiţionale cum se dărâmă rămânând din ele doar o movilă de pământ. „Sunt dezamăgit că în ’90 au plecat atâţia oameni care nu aveau ce căuta în Germania. Statul aştepta forţă de muncă, nu bătrâni. Germania nu a fost pregătită să primească atâţia oameni în vârstă”, a mai spus bănăţeanul în vârstă de 40 de ani.