Afacere de succes cu cerbi şi mufloni pe terenul statului FOTOGALERIE

Sute de animale rare aduc vânătorii din străinătate într-un parc special. La marginea judeţului, Direcţia Silvică Timiş deţine un parc unic, iar statul îşi rotunjeşte veniturile prin turism cinegetic.

5.000 de euro costă distracţia în baza de vânătoare a Direcţiei Silvice Timiş de la Şarlota. Sute de mistreţi, cerbi lopătari şi mufloni stau într-o rezervaţie de 1.000 de hectare într-o bază unică pe continent, astfel că simpla creştere şi exploatare a animalelor sălbatice aduce lună de lună venituri frumuşele la bugetul de stat. În plus, instituţia mai contribuie cu bani şi prin vinderea de lemn din pădurile dese, însă pentru profit, în ultimii ani s-au făcut investiţii serioase în zonă.

CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE

Complexul din comuna timişeană Şarlota atrage an de an zeci de vânători străini, majoritatea din Germania, care vin în ţara noastră pentru a-şi îmbogăţi colecţia de trofee. „Turismul cinegetic merge tot mai bine, iar vânătorii se întorc an de an. Noi îi luăm direct de la aeroport, îi cazăm într-o vilă a instituţiei, după care le prezentăm întregul complex. Satisfacţia cea mai mare e când oamenii ajung să ofere referinţe bune despre noi. Prin intermediul acestor sălbăticiuni, judeţul Timiş e fruntaş şi a ajuns un exemplu pentru celelalte direcţii silvice”, a explicat Dănuţ Preda, inginer silvic la complexul din Şarlota.
Pe lângă vânători, există şi o serie de turişti care se mulţumesc să pozeze animalele şi să le publice pe o serie de site-uri, care creează o imagine bună ţării noastre.

Revitalizare pentru supravieţuire

Complexul de la Şarlota a prins viaţă, din nou, în urmă cu şapte ani, când statul a cumpărat 15 mufloni pentru a salva specia de la dispariţie din ţara noastră. Investiţia s-a ridicat la 15.000 de euro, iar în prezent, pe cele 1.200 de hectare, trăiesc 100 de mufloni. „A fost un proces extrem de complicat ale cărui roade se văd doar în prezent”, spune inginerul silvic Marius Căsăleanu.