Stiri din Timisoara

Dan Negru, cunoscutul prezentator de televiziune bănăţean, şi-a amintit că pe data de 12 martie s-au sărbătorit 20 de ani de la citirea Proclamaţiei de la Timişoara.

Citiţi şi:

Dan Negru: "Miticii sunt în epoca fanariota. Nu reuşesc să-i înteleg"

Florin Călinescu: „Dacă bucureştenii sunt mitici, timişorenii sunt costici”

Ştefan Popa Popa’s: “Ne-au năpădit moldovenii şi oltenii. Bunul simţ bănăţean trebuie conservat”

Dan Negru s-a arătat mâhnit că sunt din ce în ce mai puţini cei care ştiu ce s-a întâmplat pe 12 martie 1990, în balconul Operei din Timişoara. “Sunt prea puţini cei care-şi mai amintesc asta. Încerc totuşi să le aduc aminte celor are au uitat ziua de 12 martie 1990. L-am cunoscut pe George Şerban, unul dintre autorii Proclamaţiei de la Timişoara”, a scris Dan Negru, pe blogul său.

Vedeta de televiziune a ţinut să readucă în atenţia blogerilor importanţa acelui act prin care s-a cerut, printre altele, condamnarea explicit a comunismului şi a luptei de clasă promovată de comunism. “Atunci, în martie ‘90 am fost în piata Operei, în Timişoara împreuna cu alţi zeci de mii de timişoreni. Cred că astazi România ar fi arătat altfel cu punctul 8 de atunci. De fiecare data când ajung prin Ungaria, Polonia, Cehia îmi amintesc de George Serban.

Am convingerea că eram şi noi acolo dacă atunci, la 11 martie lucrurile luau direcţia data de Piata Operei din Timişoara. De fiecare data când ajung prin satele sărace ale Moldovei sau ale Olteniei îmi amintesc de isteria, de agresivitatea sloganului <Nu ne vindem tara>”, a spus Negru.

"Am ratat drumul atunci"

După 20 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara, Dan Negru se întreabă retoric: „Cine-şi mai aminteşte de Proclamaţie? Putini, prea putini. Era o cotitură. Am ratat drumul, atunci…Un poet timisorean, drag mie, Şerban Foarta, are un vers: Ce poţi să faci în 20 de ani, decât copil fiind sa te faci mare…”, a mai scrics Dan Negru.

Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara

“Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinte grave atrăgea predarea lui. Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un Preşedinte (…)”.