Consilierii locali au decis: Primăria nu poate vinde Turnul de apă din Iosefin

Turnul de apă construit în 1912 este monument istoric în Timișoara

Primarul Nicolae Robu a încercat să ofere spre vânzare Turnul de apă construit în 1912, unor persoane private, dar consilierii locali au respins proiectul prin care “castelul” urma să treacă de la societata Aquatim, la Municipalitate.

Nicolae Robu a fost apostrofat de numeroşi timişoreni după ce a anunţat că Turnul de apă din cartierul Iosefin urmează să fie vândut unor persoane private, care ar putea să îi schimbe destinaţia, pentru valorizarea “castelului”.

Pe reţele de socializare au pornit petiţii şi sondaje, pentru a împiedica vânzarea monumentului istoric. Proiectul a fost supus, astăzi, la vot, în plenul Consiliului Local. Având în vedere atitudinea negativă asupra acestui subiect, consilierii locali au respins proiectul, fiind respins cu 15 voturi, existând şi şase abţineri.

 “A fost o greşeală de pornire în ce priveşte Turnul de apă. Înainte să fie vândut, există multe alte variante. Nu trebuie să înstrăinăm o clădire de patrimoniu. Sunt alte soluţii. Cei care cumpără astăzi oferă oricum un preţ mic. Am impresia că deja exoista şi cumpărătorul. Primăria trebuie protejeze patrimoniul, altfel se poate vinde tot oraşul pe bucăţi”, a spus Adrian Orza, unul din cei mai vehemenţi contestatri ai ideii lui Nicolea Robu.


PANORAMA DIN CASTELUL DE APA


Două turnuri de patrimoniu

În Timişoara există două turnuri de apă construite înainte de primul Război Mondial, între 1912-1914. Unul se află în Piaţa Badea Cărţan şi aparţine grupului de firme condus de Ovidiu Tender, iar celalat, lângă „Solventul”, străjuieşte cartierul Iosefin. Turnurile au funcţionat până la punerea în funcţiune a uzinelor de apă, iar de aproape 60 de ani nu mai au nicio întrebuinţare. Au însă valoarea de monument istoric. Se caută o utilitate pentru Castelul de apă din Iosefin, care se aflată în proprietatea primăriei şi în administrarea Aquatim.

Construit în nouă luni

Turnul a fost constuit de firma budapestană a lui Josef Lenorduzzi şi a costat 203.500 de koroane. Lucrările au început în decembrie 1912 şi a fost predat în septembrie 1913. Şi acum se află în stare impecabilă. Zidăriea este perfectă şi nici pe departe nu arată ca o construcţie bătrână de aproape un secol. Panorama oraşului, văzută din vârful turnului de 52 de metri, este cu adevărat superbă, astfel că toate proiectele studenţilor aveau cuprins şi o zonă de belvedere.