Bazilica făcătoare de minuni Maria-Radna va fi reparată cu 10 milioane de euro
0
Fondurile vin de la Uniunea Europeană, iar lucrările vor demara în luna iunie. Termenul de predare este 2015. Bazilica Maria-Radna, din județul Arad, este un loc de pelerinaj pentru catolicii din zona de vest a țării și din Ungaria
Cristian Petrescu, ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul “Dezvoltarea turismului cultural în Regiunea Vest prin renovarea și includerea în circuitul turistic a Bisericii și Mănăstirii Maria-Radna". Proiectul are o durată de implementare de 40 de luni și o valoare totală de aproximativ 10 milioane de euro, din care mai bine de o treime reprezintă finanțare nerambursabilă.
GALERIE FOTO
Obiectivele sale sunt consolidarea şi valorificarea substanţei istorice a Ansamblului Maria-Radna (format din patru monumente istorice care vor intra în circuitul turistic din 2015) şi îmbunătăţirea infrastructurii de orientare, acces şi primire a turiştilor, încurajând investiţiile conexe în Lipova.
„Ca urmare a acestor acţiuni, avem în vedere dublarea numărului de turişti, în zona Lipova şi în localităţile vecine, până în anul 2015, precum şi creşterea duratei medii de înnoptare cu minimum o noapte. Modernizarea infrastructurii va permite, astfel, ca în zonă să se poată desfăşura activităţi turistice pe tot parcursul anului, faţă de șase luni cât ţine sezonul turistic în prezent”, a declarat Cristian Petrescu.
Pictură miraculoasă salvată de la atacul otomanilor
Bazilica Maria-Radna a devenit principalul loc de pelerinaj al romano-catolicilor din vestul țării, dar și una din locurile preferate ale credincioșilor din Ungaria. De mai bine de 300 de ani, aici se sărbătorește nașterea Sfintei Fecioare Maria. În 1668, bătrânul Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia. Aceasta icoană a Maicii Domnului, care s-a păstrat din vechea biserică franceiscană distrusă în urma atacurilor trupelor otomane, din 1695.
În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate.
În 1770, icoana miraculoasă primeşte în dar o podoabă nepreţuită: este adusă de la Viena marea ramă din argint, opera meşterului aurar oficial al curţii imperiale, Josef Moser.
Puterea sa făcătoare de minuni a ajuns rapid la urechile enoriașilor
După dispariția ciumei din Arad, în anul 1709, toți locuitorii orașul a venit la Radna pentru a se ruga. Vindecările miraculoase au tot continuat la bazilica Maria-Radna. Enoriașii spun că diferența dintre aceast lăcaș sfânt și, spre exemplu cel de la Medjugorije, din Croația, este că la Maria-Radna nimeni nu a văzut apariția chipului Sfintei Fecioare Maria. Dar se spune că mulți au putut simți ajutorul acesteia.
Ca mulțumire, cei care s-au vindecat în urma rugăciunilor, au lăsat o veritabilă expoziție de picturi și fotografii. Este a doua biserică din Europa unde există o asemenea expoziție.
Zilnic, la Maria Radna vin în jur de 200 de vizitatori, dar reprezentantanții bazilicii se așteaptă ca numărul turiștilor să crească după reabilitare.
Istoria Bisericii și Mănăstirii Maria-Radna
Prima biserică a fost înălțată aici la 1520, într-o perioadă când la sud de Mureș, în Banat, domneau otomanii. După ce Banatul va fi cucerit, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului.
Otomanii au atacat în repetate rânduri așezarea, iar biserica a trebuit reconstruită de multe ori. La invazia turcească asupra Lipovei, din 1695, biserica de la Radna a fost arsă din temelii, însă icoana Maicii Domnului a rămas intactă. După ce turcii au fost alungați din Banat, o nouă biserică a fost construită.
La data de 7 iulie 1756, în sărbătoarea Rusaliilor, are loc aşezarea pietrei de temelie a unei noi biserici pentru Maria-Radna, biserica veche fiind deja neîncăpătoare. Celebrarea este condusă de către prepozitul mare al Capitlului Catedral de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, Clemens Rossi. Noua biserică dăinuie până în zilele noastre.
În 1750 are loc, în urma unei investigaţii minuţioase, recunoaşterea oficială din partea Bisericii a locului de pelerinaj de la Maria-Radna, recunoaştere făcută publică prin intermediul canonicului Johannes Szlezak.
Adăpostul călugărilor franciscani din România
Arhiepiscopul-principe, primat al Ungariei, Alexander Rudnay consacră în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase două coroane din aur. El a cerut prin testament ca la moartea sa inima să-i fie scoasa din piept şi aşezată spre odihnă în preajma icoanei Sfintei Fecioare Maria din Radna.
În 1895, cu ocazia aniversării a două sute de ani de la înregistrarea primului miracol de la Maria-Radna, biserica este înfrumuseţată cu un nou altar principal, realizat din marmură de Carrara, altarul cel nou din marmură înlocuind unul mai vechi din lemn.
După interzicerea ordinelor călugăreşti de către puterea comunistă (1949), sunt concentraţi la Maria Radna, în condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din România. După această dată călugării se vor împrăştia în toată ţara.
În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea conferă bisericii de pelerinaj din Maria-Radna titlul de “Basilica Minor”. Cu această ocazie, arhiepiscopul titular Adalbert Boros dăruieşte bazilicii din Maria-Radna un nou altar, în semn de mulţumire faţă de Sfânta Fecioara din Maria-Radna pentru ocrotirea acordată Bisericii şi diecezei în vremurile grele ale comunismului.
Se încarcă comentariile...
