INEDIT Şapte sirene electronice hi-tech îi vor anunţa pe localnicii de pe Bârzava când vin inundaţiile

De la inundaţiile din 2005, locuitorii de pe albia râului Bârzava aşteaptă cu înfrugurare sosirea fiecărei primăveri, cu gândul că apele se vor revărsa din nou. Fondurile europene pot fi salvarea pentru ei.

Portivit specialiştilor, cauzele inundaţiilor din fiecare an se datorează căderii cantităţilor importante de precipitaţii, depăşirea capacităţii de transport a podurilor şi podeţelor, defrişarea pădurilor, construirea de case în zonele inundabile şi neîntreţinerea cursurilor de apă. Colac peste pupăzi, o mare problemă este topirea zăpezilor, care au căzut iarna aceasta cât în şase ani. Ca de fiecare dată , autorităţile au fost luate prin surprindere. Salvarea poate veni şi de acestă dată din fondurile europene, astfel că s-au accesat deja o serie de proiecte pentru a preveni efectele unor dezastre.

Cel mai nou proiect transfrontalier Româno-Sârb, în valoare de 1.150.000 de euro, a fost atras de Consiliul Judeţean Timiş în colaborare cu Primăria din Vârşec.

„Este vorba de realizarea unui sistem de alarmă din şapte sirene electronice, implementat în bazinul hidrografic Bârzava, în localităţile Gătaia, Partoş, Denta, Roviniţa Mare, Sângeorge, Mănăstire şi Berecuţa, care să îi avertizeze pe localnici nu doar sonor, ci şi nprin mesaje vocale, să îi îndrume, să ofere indicaţii”, a declarat Adrian Lupuţ, unul din cei care s-a ocupat de proiect.

Sistem de avertizare la ISU

Pe lângă sirenele, localităţile de pe Bârzava vor fi legate la un centru ce comandă amplasat la ISU Banat, printr-un sistem computerizat. „Cei de la ISU vor putea monitoriza permanent ce se întâmplă pe râul Bârzava. Pot face analize în fiecare moment”, a mai spus Lupuţ.
Proiectul urmează să fie implementat până în luna aprilie.

Şi cei de la Administraţia Bazinală de Apă Banat lucrează la realizarea unor hărţi de hazard oentru regiunea Vest, pentru a stabili acţiunile de prevenire din zonă. Proiectul, în valoare de 20 de milioane de lei, tot din fonduri europene, urmează să fie finalizat însă la sfârşitul anului.

Cele mai mari inundaţii din Timiş au avut loc în 2005, când digul din apropierea localităţii Foeni a cedat, iar satul a fost la un pas să fie ras de pe faţa pământului. Au fost dărâmate atunci 300 de case.