Banatul vrea să fie „fruncea“ la regionalizare: la Timișoara se înființează Liga Bănățeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bănățenii se organizează pentru a susține și a promova interesele regiunii, pe plan cultural, istoric și social, anticipând momentul când, în conformitate cu cerințele UE, va exista o regionalizare reală pe plan economic și administrativ.

Societatea civică bănățeană încearcă să grăbească un pic lucrurile și va înființa curând organizația Liga Bănățeană. Dorința lor este să scoată Banatul din amorțeala care i-a fost indusă și care se adâncește pe zi ce trece. Se vrea reînvierea tradiției multietnice a zonei, și ea pe cale de dispariție, promovarea valorilor și istoriei locale, reluarea legăturilor cu bănățenii din diasporă, cu șvabii care au plecat din Banat, dar și cu cei care trăiesc în regiunile din Serbia și Ungaria.

Punctul 11 al Proclamației de la Timișoara


Prima întâlnire a celor care doresc înființarea Ligii Bănățene a fost o reușită. Numeroase personalități din Timișoara au luat parte la discuții și s-au arătat fericiți că după 22 de ani de la Proclamația de la Timișoara, se vorbește din nou deschis și organizat despre regionalizare. Punctul 11 al Proclamației de la Timișoara, citit din balconul Operei, pe 11 martie 1990, spunea:

Timișoara este hotărâtă sa ia în serios și să se foloseasca de principiul descentralizării economice și administrative. S-a și propus experimentarea în județul Timiș a unui model de economie de piață, pornind de la capacitățile sale puternice și de la competența specialiștilor de care dispune…”.

"Mă bucur că am luat în sfârșit atitudine. Era nevoie să ne organizăm"

Atunci se credea că timișorenii vor să se rupă de România. Acum, regionalizarea este doar o chestiune de timp. Guvernul României caută soluții pentru reorganizarea țării pe zone, existând mai multe variante.

Ideea despre Liga Bănățeană există de mai bine de un an. Intenționăm să redevenim frucea țării. Pentru asta avem nevoie de lobby pe plan național și internațional. Vrem să scoatem Banatul din această letargie în care a intrat. În România există deja numeroase comunități care știu să se promoveze și nu au istoria noastră”, a declarat Bogdan Herzog, președintele Asociației Naționale a Evaluatorilor, filiala Timiș, unul din inițiatorii Ligii Bănățene.

Istoricul Sorin Forțiu a subliniat momentele decăderii Banatului, care a făcut parte din politica de nivelare regională a comuniștilor și a cerut celor care se vor înscrie în Liga Bănățeană să fie deschiși la minte. “Această organizație este deschisă pentru oricine, indiferent de rasă, de rit sau orientare politică. Nu ne adresăm unui cerc închis. Singura cerință este să fie și ei deschiși la minte și față de noi. Vrem să amendăm aleșii locali, vrem să îi tragem de mânecă dacă observăm că lucrurile nu merg în direcție bună”, a spus Sorin Forțiu.



Foto: Drapelul Banatului


Mă bucur că am luat în sfârșit atitudine. Era nevoie să ne organizăm. Banatul are nevoie de organizare, de structură. Ceaușescu a pus la cale o epurare etnică în Banat, nemaiîntâlnită în istorie. Nimeni nu a făcut o dezbatere publică pe tema asta. Sunt frustrări. Trebuie să restabilim adevărul istoric. Din fericire, Banatul mai are documente, chiar dacă sunt la Viena sau Budapesta. Am să fac tot ce pot să ajut această asociație, să ne apărăm interesele, să refacem solidaritatea care a existat aici între români, maghiari, germani, sârbi și celelalte etnii”, a afirmat Nicolae Țăran, renumit profesor și economist.

“Noi vrem capitala regională și descentralizare”

Scriitorul Daniel Vighi, președintele Ariergarda și membru în Societatea Timișoara, a identificat două direcții ale Ligii Bănățene: una politică și alta civică-culturală.

Politica e foarte importantă. Președintele Băsescu, primul ministru, partidele cele mai importante sunt pentru regionalizare. Este o cerință europeană. Însă această regionalizare românească se vrea fără identități istorice, fără nume, ca pe vremea lui Ceaușescu: regiunea vest, est, sud, nord. Trebuie să negociem cu partidele, să mergem la ei să cerem: Noi vrem capitală regională, autoguvernare, descentralizare, parlament regional”, a declarat Daniel Vighi.

În ceea ce privește latura civică și culturală, Daniel Vighi susține că e timpul să se salveze patrimoniul orașului, pentru că se lasă de izbeliște clădiri de patrimoniu, se ascund statuile, se ciuntește istoria. „Noi avem o istorie separată de Ardeal. Trebuie să știm cine suntem. Important este să evităm șovinismul, pentru că Timișoara a fost un oraș deschis care a primit basarabeni, olteni, bihoreni, moldoveni, maramureșeni. Exista toleranță față de alții. Nu trebuie să se sperie cei din București, nu suntem secesioniști. Cerem doar descentralizare și regionalizare”, a mai spus Vighi.

S-a subliniat că Banatul oferă multe taxe și impozite pentru "centru" și primește foarte puțin înapoi. Timișul este pe locul doi, după București, ca bogăție, însă din taxe și impozite se întorc doar 20 la sută.



Foto. Banatul cu județele Timiș și Caraș-Severin

“Nu vom avea covor roșu de la București”

Lucian Ristea, fost diplomat, angajat al Ambasadei României la Belgrad, specialist în relații internaționale, este dispus să sprijine Liga Bănățeană.

Am lucrat la București și vă atenționez că cei de acolo nu ne vor primi cu bucurie. Nu vom avea covor roșu din partea lor. Nimeni nu va accepta un Banat cu tradiție care dorește să se afirme spre normalitate. Toată istoria Banatului a însemnat normalitate. Nu a fost o regiune oarecare și nici nu va fi.

image
image

Nu vrem să ne rupem de țară. E bine ca această ligă să își propună să aducă acasă bănățenii plecați. Nu am întâlnit niciunde în lume pe cineva plecat de aici și să nu fie mândru că este bănățean”, a spus Lucian Ristea.

O altă prioritate va fi promovarea stagului regiunii Banat, alături de stema și steagul Timișoarei, care nici în ziua de astăzi nu este aprobat de la București. Toate acestea în condițiile în care există regiuni în țară unde se arborează steguri proprii în instituții publice.

S-a discutat și despre stabilirea Zilei Banatului, existând pe listă cu câteva evenimente importante din istoria locului. Cea mai interesantă pare să fie 18 octombrie 1716, data la care a intrat în Timișoara Eugeniu de Savoya și a eliberat orașul de sub dominația Otomană.
 
A condus șase ore de la Viena să fie prezent la eveniment


La întâlnirea organizatorilor Ligii Bănățene a participat și un timișorean care locuiește la Viena. Alexandru Zoran a urcat în mașină și a condus șase ore, pentru a putea fi prezent la eveniment. “Dimineața de la ora 5 m-am dus la birou, iar după muncă am urcat în mașină și am venit special pentru acestă întâlnire. Trebuie să recunosc că sunt oboist, dar vreau să susțin Liga Bănățeană”, a spus Zoran.

În încheierie, jurnalistul Eugen Manole a ținut să pună cireașa pe tort: “Înainte de toate sunt bănățean, apoi sunt român. Așa trebuie să gândească toți de aici”, a spus Manole.

Mai citiți:

A fost conceput primul steag al Banatului: o cruce albă pe fundal verde

Steagul Timişoarei, refuzat de stat: "Trebuie să primim acceptul de la Bucureşti să ne punem propriul steag şi stema"


Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite