Timişoara: Şeful clanuluţi ţigănesc Cârpaci a vrut 3,3 kilograme de aur de la BNR fără acte
0
Şeful clanului Cârpaci a încercat să ia fără acte 3,3 kilograme de aur confiscate de statul român acum 25 de ani. Ionelaş Cârpaci, judecat pentru fals, al cărui nume apare în ţepe de milioane de euro, a cerut Judecătoriei să-i restituie aur de 80.000 de euro.
Şeful clanului Cârpaci a solicitat statului român într-o primă fază peste 2,3 kilograme de aur. El a făcut cererea la Judecătoria Timişoara, în anul 2003. Baştanul Ionelaş Cârpaci a susţinut că aurul fusese confiscat de la bunicul său, Trifon Sztanku, în 1985, de Miliţie.
Bunicul cu 3,3 kilograme de aur
„Este bunicul meu patern, părinţii mei nefiind căsătoriţi, deoarece trăiau în concubinaj”, a spus baştanul Ionelaş Cârpaci. El a povestit că aurul ţiganilor era vânat de miliţieni înainte de 1989, când operaţiunile cu metale preţioase erau infracţiuni. „Ca să nu fiu pedepsit, am spus că aurul a fost lăsat de un cetăţean sârb la noi în curte”, a povestit Ionelaş. „Aceste bijuterii, deşi îmi aparţin, actele de confiscare au fost făcute pe numele unei rude, Trifon Sztanku”, a mai declarat Cârpaci.
Ulterior, Ionelaş a revenit şi a spus că miliţenii au confiscat încă 950 de grame de la presupul său bunic, în 1989. Trifon Sztanku a susţinut în faţa miliţienilor, la confiscarea aurului, că a găsit un bidon cu bijuterii în timp ce săpa în grădină.
Nu are acte pe comoară
În timpul procesului, Banca Naţională a României a găsit documentele de confiscare a aurului de la Trifon Sztanku. Este vorba de zeci de inele, lanţuri, coliere, ducaţi austrieci, butoni, broşe, cercei, pandative, medalioane, cruciuliţe şi mărţişoare, care cântăresc peste 3,3 kilograme.
Ionelaş Cârpaci ar fi primit aurul de la instanţă, însă nu a reuşit să facă rost de documentele din care să rezulte că este rudă cu Trifon Sztanku. Timp de doi ani, între 2005 şi 2007, judecătorii au aşteptat ca baştanul să depună la dosar „acte de stare civilă care să dovedească calitarea procesuală activă, cât şi adeverinţe de schimbare a numelui, emisă de autorităţile germane, tradusă şi legalizată”. În aprilie 2007, judecătorii au constat că cererea lui Ionelaş este perimată şi au suspendat procesul. „E treaba mea de ce nu am dus acte. Le am. Ce-i treaba voastră?”, a declarat Ionelaş Cârpaci reporterilor Adevărul de Seară din Timişoara.
Falsuri cu terenurile primăriei
Numele lui Ionelaş Cârpaci apare în două dosare penale, cu prejudicii de milioane de euro, în care cetăţeni maghiari care nu există au vândut terenurile Primăriei Timişoara. În actele false, pământurile au ajuns pe mâna unor persoane imaginare, care l-au mandatat pe Ionelaş Cârpaci să le vândă cu sute de mii de euro. Dosarele penale s-au plimbat între DNA Timişoara şi procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Timişoara, care nu au dorit să preia cazul. La un an şi jumătate de la descoperirea primului fals procurorii nu au făcut nimic concludent în dosare.
Judecat pentru un act fals
Ionelaş este judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. El e acuzat că a falsificat semnătura unuia dintre cei trei moştenitori ai Ilenei Langer, de la care statul comunist a confiscat clădirea cu numărul 46 de pe bulevardul C.D. Loga, unde funcţionează acum Centrul Cultural Francez. Ionelaş ar fi întocmit un contract de vânzare – cumpărare, pe o factură, falsificând semnătura lui Gaston Langer, unul dintre cei trei moştenitori. Ulterior, Ionelaş s-a prezentat la Judecătoria Timişoara şi, în baza contractului semnat în fals, a cerut să fie intabulat la Cartea Funciară drept proprietar al 1/3 din clădire.
Se încarcă comentariile...
