Timişoara: Alexandru Potcoavă: „Revoluţia m-a făcut să scriu”
0
Tânărul autor face parte din noul val de scriitori timişoreni, iar la nici 29 de ani are deja două volume publicate, unul de versuri, altul de proză.
Profil:
Născut: 11 septembrie 1980, Timişoara
Educaţie: Facultatea de Litere Timişoara
Experienţă: 4 ani în presă (TV)
Familie: necăsătorit
Primele încercări literare ale lui Alex Potcoavă s-au petrecut devreme. „Primele încercări, mâzgăleli cu pixul pe hârtie, au fost pe la 8-9 ani. Factorul declanşator, ca să zic aşa, a fost Revoluţia. Acele zile au fost ceva complet diferit faţă de orice ştiam până atunci. Pe 15 decembrie s-a terminat şcoala şi nu mă gândeam că în loc de vacanţă o să am Revoluţie”, a spus tânărul scriitor.
„Eram fericit că vine vacanţa şi deodată ne-am pomenit cu revoluţia la uşă, în faţa blocului şi pe terenul de joacă. Am stat mai mult în casă atunci şi, auzind tot felul de zvonuri, de poveşti, aventuri despre asta, am început să le scriu sau ca poezie rimată, sau ca proză. Am avut o motivaţie, iar fără motivaţie nu te apuci de nimic în viaţă”, şi-a amintit scriitorul.
Nu-i place Uniunea
Chiar dacă unii autori consideră imperios necesară apartenenţa la Uniunea Scriitorilor, Alexandru Potcoavă nu este unul dintre aceştia. „Primul text mi-a apărut în 1999, într-un supliment cultural al unui ziar local. Am băut vreo două beri din acei bani, a fost o împlinire. Sunt mai multe feluri în care un autor devine în mod oficial scriitor. Primul ar fi acesta, a doua e o carte, iar în cele din urmă ideea de a deveni membru în Uniunea Scriitorilor. Pe mine nu mă tentează deloc acest lucru”, a declarat Potcoavă.
„Nu ştiu, poate ţine de vârstă, dar n-am această plăcere. Unii dintre congenerii mei de-abia aşteaptă să se laude cu cartonul respectiv, cu legitimaţia. Mă uit la ei şi zic: şi ce-i cu asta, acum eşti mai scriitor?”, a explicat autorul. Alexandru a publicat până acum două cărţi, prima în 2001, un volum de poezie, „Iar Bianca sta-n Alex”, iar a doua în 2005, un roman, „Pavel şi ai lui”.
Poveşti de familie
Următorul volum al lui Alexandru Potcoavă are la bază istoria familiei sale. „A fost frumoasă în felul ei venirea străbunicilor din partea mamei la Timişoara. O stră-străbunică a mea, elveţiancă fiind, s-a dus ca profesoară de franceză la Viena, unde preda anumitor familii sus-puse. Stră-străbunicul din Ardeal a ajuns în Garda Imperială a lui Franz Josef”, a povestit tânărul scriitor.
„Pe acolo s-au întâlnit, la ceva serată, iar mai târziu, stră-stră bunicul a fost detaşat la garnizoana de la ecluzele canalului Bega, la Sânmihai. A luat-o şi pe stră-străbunica mea, s-au căsătorit aici şi s-au stabilit în Timişoara. Apoi s-a complicat arborele genealogic în cel mai pur spirit timişorean, cu nemţi, elveţieni, unguri, evrei, sârbi, de toate”, a completat Alex Potcoavă povestea.
Întrebări şi răspunsuri
Există vreun scriitor care te-a influenţat?
Când citeşti un autor şi-ţi place atât de mult încât te identifici cu el, riscul cel mai mare e să te laşi influenţat fără să-ţi dai seama. Să preiei nu neapărat personaje, dar scheme narative, stil. Am şi nu am influenţe.
Se poate trăi doar din literatură în România?
Nu se poate trăi doar din scriitură azi. Alţi artişti au mai multe şanse, arta plastică se vinde mult mai bine decât literatura. În plus, ai un acces imediat la pieţele din toată lumea asta. Literatura trebuie publicată, apoi tradusă şi aşa mai departe. Pictura o faci sul şi o trimiţi la New York. Scriitorul din România trebuie să aibă un loc de muncă.
Ce-i place
Alexandru Potcoavă a avut recent ocazia de a-şi combina două dintre pasiuni. „Pasiuni sunt multe, de la călătorii pe munte, până la muzică. Am fost la Gărâna acum, a fost excelent. Doar Elenaa Udrea şi ploaia au umbrit un pic festivalul”, a spus autorul.
Ce nu-i place
Tânărului scriitor bănăţean nu-i plac lucrurile la care se pricepe tot românul. „Nu-mi place politica şi cred că am spus tot cu asta, nu mai are rost să dau nume. Şi nu-mi place fotbalul aşa cum se face la noi”, a spus Alex.