Ajutor francez pentru parcul de la Bazoș, amenajat de contele Ambrozy, în anul 1909 FOTO

Parcul dendrologic de la Bazoș a fost reinclus în circuitul turistic, în urma unei finanațări de la Ambasada Franței și de la mai mulți parteneri.

Cu câteva luni în urmă, Asociaţia Culturală Kratima din Timişoara era câştigătoare a unei licitaţii lansate de Ambasada Franţei în vederea selecţionării celui mai inovator proiect în materie de prezervare a patrimoniului peisager.

“Proiectul propus de noi avea drept ţintă demararea reamenajării Parcului Dendrologic de la Bazoş, arie naturală protejată extrem de importantă. S-a semnat și un protocol de înfrăţire între parcul francez Arbofolia, de lângă Orleans şi parcul de la Bazoş. Francezii au contribuit cu 10.000 de euro, dar am avut alături și alți partenri inimoși”, a spus Camelia Mingasson, președintele Kratima.



GALERIE FOTO

În cadrul proiectului s-au curăţat parcul, s-au identificat circuite de vizitare, s-au amenajat alei și s-au montat plăcuțe pentru identificarea principalelor specii protejate. A fost montată și o hartă a parcului, alături de informații despre locație. S-a refăcut complet intrarea în parc și s-au pus indicatoare rutiere în Remetea Mare către Bazoș.

Exită un proiect de amenajare a turnului de apă, singurul stabiliment rămas în picioare din domeniul castelului contelui Ambrosy, cel care a amenajat parcul în anul 1909.

La redeschiderea parcului pentru public a participat și Christophe Felder, director al Arboretului francez „Arbofolia”, cât și Dan Bedros, consulul onorific al Franței la Timișoara.

“Sunt fericit să asist la renașterea parcului de la Bazoș. E important să se deschidă spre public, pentru că ajută la educația mediului înconjurător. Rămâne și un centru de observare a speciilor”, a spus Felder.

“Pe lângă industrie, Franța are legături puternice cu Timișoara și în ce privește parcurile. Amintesc doar că Franța a contribuit cu specii deosebite de trandafiri în Parcul Rozelor. Eu personal, sunt legat de pădure, tatăl meu fiind inginer silvic, socrul meu la fel. Investițiile în acest domeniu sunt cele mai solide”, a spus Dan Bedros.

Parcul dendrologic Bazoş, situat în apropierea localităţii Bazoşu Nou, la 20 de kilometri de Timişoara și reprezintă un obiectiv naţional de importanţă deosebită, datorită colecţiei sale de arbori şi arbuşti din mai multe continente.

“Mă bucur că în Timiș se mai întâmplă ceva pentru mediu. Personal, mă bucur că s-a întâmplat la Bazoș, un loc unde am copilărit. Este un parc unic în România, care pe lângă speciile rare are și o poveste frumoasă”, a declarat Eugen Dogariu, prefectul județului Timiș.

Istoria parcului de la Bazoș

Parcul a fost amenajat de contele Ludovic Ambrosy, care a lucrat la îmbogățirea colecției între 1909-1914. Acesta a construit aici un castel de vacanță, unul din cele mai frumoase din județ, care avea o sută de camere. În perioada interbelică, după unirea Banatului cu România, Ambrosy a fost nevoit să vândă parcul statului român, fără castelul care a fost dărâmat.

Ambrosy a adus din America 120 de specii exotice devenind cel mai bogat parc nord-american din România. “Acest parc a devenit mai cunoscut în afara țării decât în România. Inițial s-a creat Parcul American, care cuprindea în mare parte specii din America de Nord. Colecția a fost îmbogățită cu peste 800 de taxoni. Inițial s-a numit parc dendrologic, pentru arborii de valoare științifică. Arboretum se numește pentru că aici se fac și cercetări. Declinul a început în 1990. Specii exotice nu s-au mai adus, iar parcul a început să arate din ce în ce mai rău. Era nevoie de revigorare”, a declarat Ion Adam, de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Timișoara.