Timişoara: Adrian Surdea, şeful criminaliştilor din judeţul Timiş

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Timişoara: Adrian Surdea, şeful criminaliştilor  din judeţul Timiş
Timişoara: Adrian Surdea, şeful criminaliştilor din judeţul Timiş

Ofiţerul îi conduce pe criminaliştii care ridică probele de la locul crimelor, furturilor, tâlhăriilor sau accidentelor de circulaţie.

PROFIL
Născut. 24 iulie 1964
Studii. Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti
Experienţă. Şeful Biroului investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei
Familie. Căsătorit, are un băiat, Vlad


După 20 de ani de cercetări minuţioase ale loculurilor în care s-au produs infracţiunile, puţine situaţii îl mai impresionează pe Adrian Surdea, Şeful Biroului investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei din cadrul Poliţiei Timiş. „Acum vreun an am găsit o femeie, care a fost legată de un cal şi târâtâ câteva sute de metri până pe un deal, până la groapa de gunoi. Soţul s-a certat cu ea şi astfel a pedepsit-o. Erau împrăştiate bucăţi din femeia respectivă pe tot dealul”, a spus poliţistul despre unul dintre cele mai recente cazuri de unde a cules probe.
Înainte să facă mii de cercetări la faţa locului, Surdea a jucat fotbal în divizia C. „M-am hotărât că trebuie să am un job serios şi atunci am ales poliţia. Am ştiut din primul trimestru că vreau să fiu criminalist. Încă din anul I mergeam şi la cursurile celor din anii mai mari. Eram pasionat de domeniu şi am învăţat meserie de la cei mai buni”, a spus poliţistul.
Adrian Surdea, ofiţerul cu 20 de ani de experienţă în criminalistică, a primit „botezul sângelui” încă din timpul academiei, când a participat la scenele unora dintre cele mai îngrozitoare şi celebre crime de după Revoluţie. „Am fost în încăperile în care au fost ucişi dirigorul Ioan Luchian Mihalea şi apoi în locul în care a fost ucisă cântăreaţa Mihaela Runceanu. Eram încă în şcoală. Acolo am văzut foarte mult sânge, iar criminalii au fost prinşi rapid”, a spus poliţistul Adrian Surdea.  De altfel, Surdea a participat şi la Revoluţia din Bucureşti, având misiunea să-l păzească pe fratele dictatorului Nicolae Ceuşescu.
„Andruţa Ceuşescu era şeful Şcolii de Miliţie, iar noi îl păzeam cu arma. Era foarte calm. L-am escortat prin Piaţa Universităţii, plină de revoluţionari, însă nimeni nu a îndrăznit să-i spună o vorbă urâtă. Toţi îi făceau loc, deşi elicopterul cu Ceauşescu zburase, iar dictatorul fugise. Andruţa semăna bine cu Ceauşescu, iar oamenii care îl vedeau în Piaţa Universităţii, îl confundau cu dictatorul”, a mai spus ofiţerul. După revoluţie, ofiţerul a trăit şi prima mineriadă pe străzile din Bucureşti, tot în uniforma de poliţist. „Am avut multe aventuri în perioada şcolii de ofiţeri. La mineriardă mi-am ales cu un umăr dislocat, că minerii au aruncat în noi cu tot ce prindeau. Peste mine au aruncat de la etaj o bucată dintr-un WC”, îşi mai aminteşte ofiţerul.



Întrebări şi răspunsuri
Care este modelul de poliţie pe care îl apreciaţi?
Mi-a plăcut în Germania cum lucrează criminaliştii. Dacă au o crimă sau o faptă gravă, blochează bulevardul o săptămână, până adună cele mai mici probe.

Iar în România cum merg treburile?
Îţi sar toţi în cap dacă blochezi o străduţă, nu un bulevard. La noi trebuie să faci totul repede şi bine. La o explozie din 2001, pe Calea Aradului, se mai găseau bucăţi din pasagerii unei maşini, la o săptămână după accident.




Ce-i place
Mie îmi place că în această perioadă la Poliţie suntem lăsaţi să ne facem meseria aşa cum trebuie, spre deosebire de epoci. Ştim să ne facem meseria fără imixtiuni şi fără indicaţii de la unii oameni care nu au nici o legătură cu criminalistica.

Ce nu-i place
Nu îmi place criza. Ne afectează pe toţi. Trebuie să facem aceeaşi muncă, de o calitate exemplară, cu mai puţină aparatură şi mai puţini bani. Iar pe noi, în Poliţie, cred că ne va afecta mult timp de acum înainte criza.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite