ANALIZĂ Globalizarea şi hypermarketurile omoară tradiţiile din Banat

Tradiţia colindatului mai este păstrată doar în mediul rural

Timişorenii preferă să se axeze pe activităţi moderne în defavoarea vechilor obiceiuri. În seara de ajun, locuitorii capitalei Banatului merg la mall, la cinema, la patinaj sau la munte, iar slujba la biserică şi colindatul trec în plan secund.

Tradiţiile bănăţene au fost date uitării, iar modelul occidental de petrecere a sărbătorilor de iarnă a ajuns să aibă tot mai mulţi fani în Timişoara. Dacă în urmă cu câţiva ani, în seara de ajun a Crăciunului cei mai mulţi timişoreni aşteptau cu sufletul la gură apariţia colindătorilor, în prezent, lucrurile s-au schimbat radical. Tot mai mulţi bănăţeni, în special cei cu venituri medii şi mari, ajung să îşi petreacă seara de 24 decembrie în cluburi sau restaurante, spun sociologii.

Se caută banii...
„Valorea banului e mult mai apreciată în prezent. Dacă altă dată colindătorii se mulţumeau cu nuci sau covrigi, mai ales în mediul rural, în prezent se caută banii. Nici măcar paharul de tărie nu mai este binevenit. În plus, doamnele petrec tot mai mult timp în supermarket şi hypermarket, iar bucătăria a devenit o anexă a locuinţei. Dacă ai bani, atunci îţi permiţi să cumperi diverse bunătăţi. Poate sună trist, dar Crăciunul, la fel ca şi Anul Nou, e o sărbătoare care trebuie consumată rapid. Contează mai mult latura de gastronomie decât cea de spirit", a spus sociologul Elisabeta Treaşcă.

Plătiţi în ciocolată
Dacă în marile oraşe din Banat tradiţia a fost surclasată de obiceiuri tot mai vestice, în câteva aşezări de la ţară mai există activităţi tradiţionale care mai sunt respectate. La Dudeştii Vechi, bulgarii catolici pleacă la colindat în toată comuna cu o iesle în miniatură. „Colindatul ţine şi câteva zile după Crăciun pentru că obiceiul spune că naşterea Domnului nu trebuie sărbătorită doar o zi", a spus istoricul timişorean Alexandru Paşcalău. Tradiţia mai spune că răsplata pentru colindători constă în mere, portocale, ciocolată şi bomboane.

„În prezent colindatul şi-a păstrat faima de odinioară doar în mediul rural. Acum vecinii se urează între ei, copiii stau pe calculator, în timp ce părinţii se relaxează în faţa televizorului. E mai importantă tradiţia cu Moş Crăciun şi păstrarea ei decât primirea unui colindător sau ajutorarea celor mai nevoiaşi", mai spune sociologul Elisabeta Treaşcă.

La colinde cu calul
Şi în comuna timişeană Pesac tradiţia încă e păstrată de bătrâni, care reuseşesc să îi convingă pe cei mai tineri că vechile obiceiuri trebuie aplicate. Astfel, astăzii, feciorii tineri pleacă la colindat călare.